"A fi" poate avea valoare copulativă, prediactivă sau auxiliară.
A fi - verb copulativ (atunci când intră în alcătuirea prediactului nominal)
ex: Elevul din prima bancă este premiant.
A fi - verb predicativ (atunci când intra în alcătuirea predicatului verbal)
ex: Suntem în vacanță de două săptămâni.
A fi - verb auxiliar (atunci când intră în alcătuirea construcțiilor pasive și/sau
când ajută la formarea timpurilor compuse)
ex: Ar fi obținut o notă mai bună, dacă se concentra.
Prăjitura este lăsată pe masă. (constr. pasivă)
___dia___
