Răspuns :
In nuvela cu acelasi nume, de C. Negruzzi, personajul eponim, AlexandruLapusneanul este modelul tiranului, al despotului din perioada medievala, readusla viata de catre autor, reconstituit pe baza afirmatiilor si relatarilor lui GrigoreUreche in “Letopisetul Tarii Moldovei”.Acesta este surprins in perioada cele de-a doua domnii, cand intors in tara,se hotaraste sa faca ordine in Moldova dupa propriile sale legi.Alexandru Lapusneanul in cele patru capitole ale nuvelei este prezentat inevolutie, ocupand de fiecare data un loc central, de conducere si intruchipandintreaga putere de luare a deciziei si de judecata.Este un personaj complex, un caracter foarte bine conturat si format,gasind cu dibacie o solutie diabolica pentru fiecare situatie si tratand cu sangerece si cu superioeritate problemele si trebuintele altora.In primul capitol, acesta intra in scena in plina forta, amenintator sinecrutator, mesaj de amenintare rezultat din Motto-ul capitolului in discutie, “dacavoi nu ma vreti, eu va vreu”.Acest motto constituie una dinre deja celebrele replici ale voievodului tiran, deunde reiese hotararea de a trage sub influenta sa totala pe toata lumea, fara a luain consideratie parerile si doleantele tarii, aduse la cunostinta de catre Spancioc siStroici.Tot aici descoperim setea lui Alexandru de a ajunge cu orice pret la conducereaprovinciei istorice, Moldova.In capitolul al III-lea, voievodul se releva in toata complexitatea sa. Sedovedeste a fi un foarte bun orator, cu o putere de convingere remarcabila,reusind sa tina un discurs in fata multimii razvratite.Discursul sau, care abunda defalsitate si ipocrizie, este caracterizat in mod direct de catre autor prin formula “desantata cuvantare”.Prin discursul din mitropolie, Alexandru reuseste sa castige multimea de parteasa. Se foloseste de textele sacre pentru aceasta si se va dovedi ca nu a comisdoar un singur sacrilegiu.Ca urmare a festinului de la palat, se face evident gustul voievodului pentrumacabru si scene sangeroase.Sarabanda crimelor este incheiata de linsarea boierului Motoc, cu care peparcursul lecturii, Alexandru Lapusneanul este caracterizat in antiteza,Lapusneanul are grija ca omorarea acestuia sa se transforme intr-un deliciosspectacol.Acesta se afiseaza foarte detasat si satisfacut de cele intamplate, fancad afirmatiade geniu, “prosti, dar multi”. Din acest fapt rezulta preferinta cantitatii indetrimentul calitatii.Cuprins de efectele mortii care se apropia, caracterul sau capata nuanteabsurde, ducand chiar pana la un scandalos delir religios.Atitudinea sa este conturata cu succes de Motto-ul ultimului capitol, “de ma voiscula, pre multi am sa popesc si eu”, ceea ce denota mai multe lucruri: conflictulinterior al tiranului, lupta dintre vointa si neputinta si dorinta de razbunare.Mijloacele de caracterizare regasite in text sunt autocaracterizarea,caracterizarea facuta de alte personaje, si cea facuta de vocea auctoriala, pentrucaracterizarea directa, iar discursurile, replicile, prezentarea in antiteza cu Motocsi domnita Ruxanda, faptele si vestimentatia indeplinesc functia de mijloace decaracterizare indirecta.Atat caracterul sau, cat si imprejurarile actiunilor sale, fac din AlexandruLapusneanul un personaj romantic, adica unul exceptional, surprins in ipostaze exceptionale. nu am putut mai pe scurt .