Răspuns :

Explicație:

Moleculele substanţelor organice sunt formate din lanţuri de atomi de carbon de care se leagă

atomi ai altor elemente, dintre care cele mai importante sunt: H, O, N, S, halogenii(F,Cl, Br, I). Toateaceste elemente se numesc

elemente organogene.

Din studiul compoziţiei chimice a compuşilor organici s

-

a constatat că există un număr mare decompuşi alcătuiţi din C şi H.Compuşii organici care conţin numai carbon şi hidrogen se numesc

hidrocarburi.

Prezenţa altor elemente organogene în substanţe în afară de carbon şi hidrogen, determină proprietăţi diferite de ale hidrocarburilor. Derivaţii hidrocarburilor sunt compuşi organici care conţinalături de carbon şi hidrogen şi alte elemente organogene. Unele grupe de atomi imprimă substanţelorcare le conţin proprietăţi specifice. De aceea, fiecare grupă de atomi este considerată o

grupă funcţională.

Unele substanţe organice sunt sintetizate de organismele vii(proteine, vitamine, zaharide,grăsimi), iar multe altele sunt obţinute în industria chimică(medicamente, detergenţi, pesticide, mase plastice). Cele mai importante surse de substanţe organice sunt: petrolul, gazele naturale, cărbunii, plantele şi animalele.

2.

Analiza elementală

Ansamb

lul de procese (fizice, chimice, mecanice) prin care se determină compoziţia chimică a uneisubstanţe organice se numeşte

analiză elementală

.

Analiza elementală este:

-

calitativă când prin anumite reacţii chimice se stabileşte tipul elementelor organogene care intră încompoziţia substanţei de analizat.

-

cantitativă când prin dozări(cântăriri) se determină compoziţia substanţei(raportul dintre atomi).

Analiza elementală se realizează în scopul stabilirii formulei moleculare a compusului dat.

În acest scop

se folosesc diverse procedee de lucru, bazate pe determinări cantitative ale elementelor, cu excepţiaoxigenului care se determină prin diferenţă.

Pen

tru a analiza un compus organic, acesta trebuie separat din mediul de reacţie şi apoi purificat până l

a

puritate analitică. Un compus ajuns la puritate analitică se caracterizează prin invariabilitatea constantelor

fizice.

a)

Izolarea şi purificarea substanţelor organice

.

Cel mai folosite metode sunt: sublimarea, cristalizarea, extracţia, cromatografia,

distilarea.

Sublimarea

este operaţia de purificare bazată pe proprietatea unei substanţe solide de a trece, prinîncălzire, direct în fază gazoasă, fără a se topi(naftalen, acid benzoic, anhidrida ftalică, ftalimida

)

Cristalizarea

se bazează pe diferenţa de solubilitate a componentelor unui amestec într

-un solvent

oarecare la o temperatură apropiată de punctul său de fierbere; din soluţia saturată, prin răcire se obţincristale pure. Se aplică amestecurilor de substanţe solid

e.

Extracţia

permite separarea substanţei dintr

-un amestec cu ajutorul unui solvent specific(solvent

selectiv). Se aplică atât amestecurilor solide cât şi lichide.

Distilarea

este un procedeu de separare şi purificare a substanţelor lichide miscibile. Aceastămetodă se bazează pe diferenţa punctelor de fierbere ale lichidelor de separat. În acest sens se foloseşte:

-

distilare fracţionată simplă, pentru diferenţe mari ale punctelor de fierbere 40

- 50

C;

-

distilare fracţionată cu coloane de distilare, pentru diferenţe mici ale punctelor de fierbere 5

-10

C;

-

distilare fracţionată la presiune scăzută pentru diferenţe foarte mici ale punctelor de