Răspuns:
Un moșneag avea o fată frumoasă, harnică și ascultătoare, iar baba lui avea și ea o fată ce era urâtă, leneșă și obraznică. Pentru că era fata ei, baba nu o punea la nicio muncă, în timp ce, pe fata moșneagului o punea să facă toate muncile în gospodărie. Când venea moșul de pe unde avea treabă, baba îi ieșea în cale și-i spunea despre fiica lui că este leneșă și neascultătoare, iar moșneagul cum era un gură-cască, o credea.
Într-o zi, sătul de gura babei, moșneagul își chemă fata și-i spuse că ar fi bine să plece de acasă pentru a nu mai fi gâlceavă în casă. Fata văzând că nu are încotro, săruta mâna părintelui și pleacă în lume.
Merse ea ce merse și se întâlni cu o cățelușă bolnavă și slabă care-i ceru fetei s-o îngrijească, iar ea harnică și miloasă cum era, îngriji cățelușa până când aceasta se însănătoși. Merse mai departe și întâlni în cale un păr plin de omizi, o fântână părăsită și un cuptor ce stătea să cadă și fata le îngriji și pe acestea.
