„Îşi scutură Sfântul Nicolae barba!”, aşa zic oamenii când pe la începutul lunii decembrie ninge puternic. Ninge cu fulgi mari şi zăpada se aşterne groasă, ca un veşmânt.cald, pe pământul care adăposteşte atâtea vieţi. Decembrie, când e cu zăpadă îndeajuns şi e liniştit, aduce multă bucurie oamenilor. După atâta ploaie şi vreme urâtă din noiembrie, alba haină a zăpezii proaspete înveseleşte inimile oamenilor. Ea îl umple de speranţă şi pe plugarul care şi-a încredinţat grâul pământului. „Iarna soarele e cu dinți”, se zice în popor. Dar când luceşte pe bolta senină, el umple cerul şi pământul de frumusețe, de bucurie. Gerul nu ne înspăimântă, dacă ne îmbrăcăm bine. Şi el este o binecuvântare a lui Dumnezeu, căci ucide în aer vietățile mici care aduc diferite boli şi omoară atâtea ouă din care ar ieşi la primăvară omizi şi alte insecte dăunătoare, Râurile sunt înghețate acum. Gheața ocroteşte vietăţile din apă, căci printr-însa nu pătrunde gerul cumplit. O face Dumnezeu pentru ele tot cu aceeaşi bunătate şi înţelepciune, cum lasă zăpada pentru a proteja seminţele din pământ. şi lumea păsărilor simte că a venit iarna. Ghionoaia toată ziua ciocăneşte cu ciocul ei tare scoarţa copacilor, scoțând de sub ea. găsiți 10 adjective din text ??
