Răspuns:
În prima strofă , este exemplificată ideea de eternicie a cuvântului prin divinitate, atingerea divină a creației care i s a atribuit lui Homer transpusă în operele sale prin cuvânt aduce în prim plan legătura dintre om și ființele atotputernice.
Speranța ne ține pe toți în frâu iar puterile creației ne pot arăta calea.
Cuvântul , modul prin care transmitem informațiile se metamorfozează prin cuvântul Domnului, componentele binelui și al răului care formează lumea sunt caracterizate ca tihna și frământul , toate acestea alcătuiesc frumosul, imprevizibilul,puterea , legea universului văzută prin frumos prin artă prin viziunea omului.
Lumina care ne calauzeste pe toți cât de veche ar fi ea, slabă sau fără însemnătate te face mai puternic te ntareste toată viața fără oprire pentru a ajunge la scopul final.
Autorul transmite o poveste a atingerii cu divinitatea, care se intipareste în subconștient și în toată ființa, transmițând prin cuvânt iubire.
