Răspuns:
Consider ca, copilaria , jocurile , sunt daruri , comori nepretuite pe care fiecare dintre noi, le primeste atunci cand este mic .In afirmatia autorului P.L.L.este nuantata ideea ca ,obiectele copilariei sunt pastrate la loc de cinste , raman mereu vii si exprima tinerete , raman amintiri pe care le pretuim ca niste lucruri sfinte .
In primul rand, varsta copilariei este cea mai frumoasa etapa a vietii in care credem ca , copilaria se intinde pe un taram magic , intr o lume fermecata in care traim totul la maxima intensitate .Este varsta cea mai frumoasa , ne bucuram de orice lucru ,fara a avea pretentii mari, traim o copilarie minunata ,in care ne sunt dragi toate lucrurile si am vrea sa le pastram mereu .
In al doilea rand cred ca , copilaria locuieste permanent in viata noastra ,nu dispare asa usor de langa noi .Chiar daca suntem copii mari ,visam sa traim intr o lume a fericirii , plangem si radem la fel ca atunci cand eram mici, ne dorim sa intalnim persoane care au invatat deprinderile de a fi bun si prietenos .Visam la orice varsta ca se pot intampla minuni .
In concluzie , copilaria este o punte ,care ne leaga de trecut si fiecare isi aduce aminte cu drag de cea mai de pret mostenire, copilaria si ca a dobandit o avere de care vrea sa se bucure si in prezent si viitor .
Eu cred ca : Copilaria este ca un stup de albine, in care se creeaza dulceata fericirii si a magiei .
Copilaria este o floare alba ,pura care se lasa purtata de vant si crede cu naivitate ca , va ajunge pe un taram fermecat , in care se lasa sa fie rupta si viseaza ca ,o sa ajunga sa infloreasca intr o gradina ,unde exista numai bucurie si magie .
