Petru Rares a domnit în Moldova de două ori – 1527–1538; 1541–1546 iar venirea la scaunul Moldovei a acestui domnitor este învăluită de legende. Acesta are un rol semnificativ in istorie deoarece a urmat politica părintelui său Ştefan cel Mare, urmărind consolidarea autorităţii centrale, îngrădirea puterii marilor boieri si întărirea ţării. Pe langa acestea, Petru Rares a fost un mare credincios şi un mare sprijinitor al bisericii ortodoxe. Din vremea domniei lui ne-au rămas mănăstirile Rîşca, Pobrata, Moldoviţa si a refăcut biserica mănăstirii Căpriana, bisericile din Baia, Suceava, Hîrlău, Tîrgul Frumos ş. a.