In "Povestea unui brad" H. Ch. Andersen scoate in evidenta proverbul "ai grija ce iti doresti, pentru ca s.ar putea sa si primesti."
Era candva un bradut care is dorea sa creasca mare si batran, ca si ceilalti. Dupa cativa ani, bradutul crescuse si vedea cum oamenii taiau brazii cei batrani, iar primavara a intrebat pasarile calatoare daca au vazut brazii aceia, iar barza i.a spus ca i.a vazut pe corabii. Si bradutulis dorea asta, chiar daca aerul proaspat si lumina soarelui il indemnau sa se bucure de ele.
Iarna urmatoare si bradutul a fost doborat pentru Craciun. Cand a ajuns in casa, a fost impodobit si a adscultat povesti.
A doua zi, bradutul a fost despodeobit si si urcat in pod, unde se simtea singur si povestea copilaria sa soriceilor.
Dupa ceva vreme, bradutul a fost scos din pod si s.au facut din el scaunele si nu se mai simtea singur, dar uneori se gandea la padurea in care crescuse, de care ii era dor.
