Curenţii
Sub influenţa vânturilor se formează un curent circular, dirijat de linia ţărmurilor, care, datorită peninsulei Crimeea, se împarte în două ramuri închise: estică şi vestică. Un curent de suprafaţă transportă din Bosfor apele mai dulci ale Mării Negre spre Marea Mediterană. Însă în adâncime se formează un curent invers, care transportă ape cu salinitate mare. Din cauza lipsei de circulaţie verticală, la adâncimi mari nu pătrunde suficient oxigen şi se formează hidrogen sulfurat, extrem de ostil vieţii.
Fauna
În Marea Neagră trăiesc circa 1.500 de specii de animale, în special nevertebrate, peşti, delfin şi chiar câteva foci în regiunea capului Caliacra. Din punct de vedere economic, cele mai importante specii de peşti sunt scrumbiile, pălămida, hamsiile, stavrizii şi sturionii: morunul, nisetrul şi păstruga.
Flora
Stufăriile imense din formează insule de plaur şi au un rol deosebit în menţinerea echilibrului natural al Deltei. Ele împiedică aluvionarea ghiolurilor, reduc sărurile minerale din straturile mai mici la suprafaţa solului şi oferă adăpost, hrană şi posibilităţi de reproducere pentru peşti şi alte specii de animale. Vegetaţia deltei este reprezentată prin numeroase specii de plante acvatice. Din categoria plantelor acvatice natante şi submerse fac parte: nufărul alb (Nymphaea alba), nufărul galben (Nuphar luteum), plutica (Lymnanthemum nymphoides), cornacii sau nucile de apă (Batrachium aquitile), broscăriţa (Potomageton natans), foarfeca bălţii (Stratiotes aloides), cosorul (Ceratophyllum submersum, C. demersum), brădişorul (Myriophllum spicatum), lintiţa (Lemna minor, L. trisulca) şi iarba broaştei (Hydrocharis morsus-ranae). Plantele de mal sau cele din zone mlăştinoase sunt reprezentate de: pipirig (Schoenoplectus lacustris), papură (Typha latifolia, T. angustifolia), trestie (Phragmites communis), troscotul de apă (Polygonum amphybium), coada calului (Hippuris vulgaris), feriga de apă (Dryopteris thelypteris), aliorul de baltă (Euphorbia palustris), rogozul (Carex sp), buzduganul (Sparganium ramosum), săgeata apei (Sagittaria sagitifolia), limbariţa (Alisma plantago-aquatica), roşăţeaua (Butomus umbellatus), stânjenelul de baltă (Iris pseudacorus), trestia mirositoare (Acorus calamus) şi coada-zmeului (Calla palustris). Foarte frumoase sunt luncile de cătină roşie (Tamarix) şi cele de cătină albă (Hippophae), dar şi pădurile cu arbori gigantici pe trunchiurile cărora se găsesc plante agăţătoare de tipul lianelor (Periploca graeca).
Face parte din categoria ecosistemelor stătătoare de apă sărată. Din punct de vedere al salinității, Marea Neagră se împarte în:
zona de suprafață;
zona de adâncime;
Sub aspect biocenotic găsim trei zone:
zona litorală;
zona pelagică;
zona abisală.
Biocenoza cuprinde alge inferioare, alge verzi, brune și roșii. Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluște, pești iar în atmosfera apropiată păsări și pescăruși.
