Când mă gandesc la acest anotimp,toamna,sentimentele și emoțiile navalesc asupra mea.Pentru mine toamna este un sentiment căruia nu ii este frica sa-si arate emoția.
Soarele începe ușor, ușor să se îndeparteze de noi,lasand in urma dor și tristețe. Păsările isi părăsesc cuiburile zburand spre taramurile indepartate,strapungând cerul asemenea unor săgeți. Copacii își transformă hainele verzi în podoabe de culoarea galbenului intens,roșului sângeriu și frumosului arămiu,lasand in urma dor de viață,de culoare.Apoi,iși dezbraca si aceste podoabe ramanand goi și mâhniți.Fructele și legumele încep să se coacă,umplând livezile de parfum și bucurie. Școala începe și ea din nou,ca in fiecare an,aducand din nou toti copiii la scoală,impreuna.
Se stie deja... Toamna a sosit iarăsi,imprastiind emoție si bucurie la fiecare pas.
