Răspuns:
"Toamna" de Octavian Goga
Explicație:
Octavian Goga s-a nascut la 1 aprilie 1881 în satul Răşinari,de lângă Sibiu fiul preotului ortodox Iosif Goga şi al soţiei sale, Aurelia, învăţătoare. Goga a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, şi prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920,Octavian Goga a publicat poezii in 5 volume celebre,primul volum "Poezii",urmat de volumele "Ne cheama pamantul","Din umbra zidurilor","Cantece fara tara" si de volumul "Din larg".
Una dintre poeziile publicate de acesta in volumul "Poezii" este opera lirica "Toamna".Aceasta poezie este alcatuita de patru catrene,masura versurilor fiind de 8 silabe,iar ritmul acesteia este unul trohaic.Rima este incrucisata,dar este regasita doar intre doua din cele patru versuri ale fiecarei strofe.
Titlul poeziei reprezinta o prima cheie de lectura ce devine un reper esential in descifrarea continutului poeziei.Astfel titlul poeziei "Toamna" este unul sintetic fiind alcatuit din substantivul comun,simplu "toamna" care denumeste atat un anotimp cat si o stare sufleteasca.
Daca in plan real titlul denumeste anotimpul rece,cu un vant puternic "Vine vântul fără milă" si cu toate schimbarile vizibile de care au parte plantele "Firelor de lămâiță
/Li se uscă rădăcina.","Cu podoaba zdrențuită
/Tremură pe câmp porumbul.'',in plan interior,pentru poet acest anotimp este de fapt,o traire sufleteasca.Prin prezenta puiului de ciocarlie care plange,poetul precizeaza in ultimele doua versuri ale poeziei "Ni s-aseamănă povestea,
/Pui golaș de ciocârlie.",fapt ce sugereaza tristeţea profundă pe care o simte eul liric,stabilind o identitate între suferinţa sa şi cea a puiului de ciocârlie.
Exprimarea directă a stării interioare a eului liric se realizează prin folosirea verbelor la prezent - „ascult”, „simt” -, a pronumelor la persoana I - „-mi”, „ni” - şi a vocativului „pui golaş”.
Imaginile artistice contribuie si ele la semnificatia titlului si la relatia acestuia cu continutul poeziei,intrucat acestea contribuie la crearea tristetei atmosferei de toamna prin epitetele "bruma argintie","norii suri" si "podoaba zdrentuita".
Suferinţa resimtita este ilustrată şi prin epitetul „viforniţa păgână”, personificările „Tremură pe câmp porumbul”, „vine vântul”. „Plânge-un pui de ciocârlie”, ultimele două contribuind şi la realizarea unor imagini auditive.
In concluzie titlul poeziei este o cheie de descifrare a continutului,o cheie care se afla in plina concordanta cu continutul prezent si care are o semnificatie importanta atat in plan real,cat si in plan interior.
