Răspuns: Cu noaptea in cap si relaxarea in gand, am ajuns la poalele munților Ceahlău. Aerul răcoros m a facut sa mi iau haina groasă pe umeri ,cu toate că soarele strălucește necontenit de dupa crestele albe ale acestor construcții imense de piatră, ce țin umbra pădurilor dese de la poalele lor.
Orizontul părea să se contopeasca usor - usor cu norii de vata albă ca spuma laptelui ,făcând ca cerul sa fie o adevărată mare de fulgi de nea.
Cu greu , m am despărțit de tabloul montan perfect, care iti dădea un sentiment de relaxare profundă, îndreptându ma catre cabanele din vale....
Explicație: