Mihai Viteazul a ridicat toata ostirea Munteniei pentru a l infrunta pe Pasa Hasan. Stiind ca cu armata sa nu putea sa faca fata in mod direct, el a inceput sa aplica tehnica pamantului parjolit si s a retras strategic in vreme ce o serie de osteni de ai sai calari hartuiau trupele otomane care incepusera sa le fie foame.
Intr un final atrate armata turca la Calugareni un loc plin de smarcuri care le va limita manevrele tactice turcesti. Folosidu se de surpriza atacului si de deficientele terenului Mihai se invatiseaza ca un adevarat conducatori de osti capabil sa duca la bun sfarsit orice batalie. Aici, il vedem ca pe un munte in ochii ingroziti ai lui Hasan care nefiind obisnuit cu tehnica de lupta a romanilor va urmarii sa se retraga spre Dunare.
Hiperbola este folosita in mod genial de catre Cosbuc, care se foloseste de unii termeni pentru a accentua dimensiunea voievodului in comparatie cu turcul nostru: si zalale zuruie crunte....totul, absolut totul este potrivnic lui Hasan care nu mai are sanse de scapare.
