Ziua de 1 aprilie se anunţa a fi una plină de farse şi aşa a şi fost. Încă de dimineaţa mi-am aranjat în minte mici glume pe care aveam de gând să le fac prietenilor mei şi eram foarte sigură că nu voi cădea în plasă. De altfel eram foarte entuziasmată căci mi-am planificat cu ceva timp în urmă o farsă foarte incitantă pe care voiam să i-o fac unui elev, însă glumiţa s-a întors împotriva mea.
Ajunsă la şcoală mi-am chemat cea mai bună prietenă şi i-am povestit planul meu, iar ea a fost foarte încântată, ba chiar m-a şi ajutat.
Am cumpărat un colorant alimentar şi l-am adăguat în sucul pe care aveam de gând să i-l dau victimei. De altfel, m-am asigurat că nu este deoc toxic. Când totul era gata, iar victima trebuia să apară un coleg m-a întrebat dacă vreau un chips din prânzul său, iar eu am încuvinţat din cap nebănuind nimic. De cum l-am înghiţit, mi-am simţit gura luând foc şi am băut din propria-mi capcană, astfel eu am devenit persoana care a picat în plasă.
Totuşi, a fost o întâmplare fericită pe care nu o voi uita prea curând, în plus m-am răzbunat şi pe păcăliciul care mi-a dat chips-ul lipindu-i cu scoch de spate un bilţel pe care nu l-a observat întreaga zi.
