In partea intai se descrie tabloul fantastic al padurii de argint , fiind totodata personificat: copacii au "suflete sub coaja" si "suspina printre ramuri cu a glasului lor vraja", padurea glasuieste mandra, iar izvoarele au "harnici unde" care "suspina-n flori".Natura terestra este innobilata prin imagini cromatice, culoarea fiind sugerata fie de un metal : "codri de arama", "padurea de argint", fie este exprimata direct prin epitetul : "flori albastre".Imaginile vizuale contin o bogatie de epitete cromatice si calificative: "vezi albind", "flori albastre", "fluturi mici, albastri", dar si comparatia "iarba pare de omat".
Partea a doua descrie nunta imparateasca, iar imaginea lacului personificat "care-n tremur somnoros si lin se bate" amplifica atmosfera de poveste a acestui tablou.
Personajele sunt caracterizate prin epitete ce sugereaza trasaturi fizice , vestimentare sau morale.Descrierea miresei este realizata printr-o multitudine a figurilor de stil, evidentiind delicatetea, gratia si sensibilitatea miresei, iar comparatia "fata-i rosie ca marul" reliefeaza emotia si fericirea acesteia .
Ultima parte descrie nunta gazelor care se desfasoara in acelasi peisaj de vis ca si nunta imparateasca.Ca in toate basmele populare , nunta este proiectata intr-un timp fabulos.Principala figura de stil este personificarea : gazele, insectele si florile capata insusiri omenesti in ceea ce priveste activitatile, comportamentul si respectarea traditiilor. Diminutivele "vornicel", "grierel" definesc lumea microscopica a insectelor.
