Răspuns :
a) Schita Vizita are ca tema formarea parazitului, componenta a temei generale a momentelor si schitelor-lui Caragiale critica societatii burgheze.
ldeea este ca parazitul este modelat in familia burgheza. Ionel, personajul principal este.invatat de mic sa calce toate normele de conduita morala.
Subiectul este modelul de modelare al parazitului. Doamna Popescu ii expune musafirului preocuparile ei de a-i da lui Ionel o educatie. Parodia este piocedeul utilizat de autor, fiindca tocmai atunci se aud din bucatarie tipetele servitoarei, care-i cere doamnei Popescu sa intervina. Fiind obraznic Ionel era gata sa verse cafeaua si sa rastoarene masina cu spirt pentru facut cafea. Doamna Popescu, in loc sa-l certe, il ia in brate si-l saruta intrebandu-1: "Vrei sa moara mama?". Rasfatul isi arata imediat roadele. Ionel ia o trompeta si-i sparge timpanele, se urca pe cal, bate din toba. Autorul intervine si-i explica felul in care trebuie sa se poarte un maior de rosiori, fiindca Ionel poarta uniforma de maior de rosiori. Ionel scoate sabia si ataca servitoarea, care venea cu cafeaua si dulceata. Doamna Popescu intervjne si este lovita cu sabia langa ochi. in loc sa-l certe sau sa-l pedepseasca, doamna Popescu il pune s-o sarute. Ionel ii raspunde obraznic musafirului, ia chiseaua cu dulceata, iese in hol si-i toarna dulceata in galosi, ca sa nu-si mai poata scoate pantofii.
Obraznicia lui Ionel nu se opreste aici, el ia tigari din cutia musafirului, fumeaza, i se face rau, dar,doamna Popescu este incantata: "Scuipa-I sa nu mi-l deochi". Ionel va lua o minge, va Iovi ceasca de cafea a musafirului si-i va pata hainele. Doamna Popescu in loc sa-l certe pe Ionel ii spune musafirului: " - Nu-i nimic ! iese". Schita este semnificativa pentru felul in care se formeaza parazitul social.
b) Parazitul ca prototip este studiat de. Caragiale cu pasiunea unui om de stiinta. Asa cum biologul urmareste o specie intr-un anumit climat, tot asa scriitorul realist urmareste tipurile sociale in mediul social, care le formeaza si le face posibila existenta.
Ionel din Vizita este inceputul unei serii. El va fi obisnuit sa fie obraznic, rasfatat, sa i se taca toate mofturile, sa fie servit, sa nu munceasca, sa nu faca nimic util societatii, sa traiasca pentru el. El trebuie sa fie slujit de ceilalti si rolul sau este sa faca mofturi, adica sa devina un moftangiu.
Formarea parazitului este urmarita din familie ca in Vizita, D Goe, in scoala prin schitele Un pedagog de scoala noua. Lantul slabiciunilor, Bacalaureat. Devenit student precum Coriolan Draganescu din schita Tempora, parazitul invata arta demagogici si coruptia. El tine discursuri inflacarate catarat pe statuia lui Mihai Viteazul din fata Universitatii, scrie articole in "Amicul poporului". Daca ramane un simplu functionar ca Lefter Popescu din Doua Loturi, parazitul va dori toata viata lui sa obtina un trai fara munca, o republica care sa dea lefuri si pensii, asa cum si-o imagineaza Conu Lconida din comedia Conu Leonida fata cu reactiunea.
Seria parazitul este bine reprezentata in O scrisoare pierduta, unde nimeni nu munceste. Chiar cetateanul turmentat, care a fost candva functionar la posta, nu mai munceste ci bea. Tipatescu traieste parazitar, desi are functie, mosie, pe spatele lui Trahanache asa cum arata Pristanda, Agamita Dandanache este punctul cel mai inalt al evolutiei parazitului. Escroc, santajist, josnic, ramolit, corupt, devine un instrument in mana arivistilor Iara scrupule Care jefuiesc tara.
ldeea este ca parazitul este modelat in familia burgheza. Ionel, personajul principal este.invatat de mic sa calce toate normele de conduita morala.
Subiectul este modelul de modelare al parazitului. Doamna Popescu ii expune musafirului preocuparile ei de a-i da lui Ionel o educatie. Parodia este piocedeul utilizat de autor, fiindca tocmai atunci se aud din bucatarie tipetele servitoarei, care-i cere doamnei Popescu sa intervina. Fiind obraznic Ionel era gata sa verse cafeaua si sa rastoarene masina cu spirt pentru facut cafea. Doamna Popescu, in loc sa-l certe, il ia in brate si-l saruta intrebandu-1: "Vrei sa moara mama?". Rasfatul isi arata imediat roadele. Ionel ia o trompeta si-i sparge timpanele, se urca pe cal, bate din toba. Autorul intervine si-i explica felul in care trebuie sa se poarte un maior de rosiori, fiindca Ionel poarta uniforma de maior de rosiori. Ionel scoate sabia si ataca servitoarea, care venea cu cafeaua si dulceata. Doamna Popescu intervjne si este lovita cu sabia langa ochi. in loc sa-l certe sau sa-l pedepseasca, doamna Popescu il pune s-o sarute. Ionel ii raspunde obraznic musafirului, ia chiseaua cu dulceata, iese in hol si-i toarna dulceata in galosi, ca sa nu-si mai poata scoate pantofii.
Obraznicia lui Ionel nu se opreste aici, el ia tigari din cutia musafirului, fumeaza, i se face rau, dar,doamna Popescu este incantata: "Scuipa-I sa nu mi-l deochi". Ionel va lua o minge, va Iovi ceasca de cafea a musafirului si-i va pata hainele. Doamna Popescu in loc sa-l certe pe Ionel ii spune musafirului: " - Nu-i nimic ! iese". Schita este semnificativa pentru felul in care se formeaza parazitul social.
b) Parazitul ca prototip este studiat de. Caragiale cu pasiunea unui om de stiinta. Asa cum biologul urmareste o specie intr-un anumit climat, tot asa scriitorul realist urmareste tipurile sociale in mediul social, care le formeaza si le face posibila existenta.
Ionel din Vizita este inceputul unei serii. El va fi obisnuit sa fie obraznic, rasfatat, sa i se taca toate mofturile, sa fie servit, sa nu munceasca, sa nu faca nimic util societatii, sa traiasca pentru el. El trebuie sa fie slujit de ceilalti si rolul sau este sa faca mofturi, adica sa devina un moftangiu.
Formarea parazitului este urmarita din familie ca in Vizita, D Goe, in scoala prin schitele Un pedagog de scoala noua. Lantul slabiciunilor, Bacalaureat. Devenit student precum Coriolan Draganescu din schita Tempora, parazitul invata arta demagogici si coruptia. El tine discursuri inflacarate catarat pe statuia lui Mihai Viteazul din fata Universitatii, scrie articole in "Amicul poporului". Daca ramane un simplu functionar ca Lefter Popescu din Doua Loturi, parazitul va dori toata viata lui sa obtina un trai fara munca, o republica care sa dea lefuri si pensii, asa cum si-o imagineaza Conu Lconida din comedia Conu Leonida fata cu reactiunea.
Seria parazitul este bine reprezentata in O scrisoare pierduta, unde nimeni nu munceste. Chiar cetateanul turmentat, care a fost candva functionar la posta, nu mai munceste ci bea. Tipatescu traieste parazitar, desi are functie, mosie, pe spatele lui Trahanache asa cum arata Pristanda, Agamita Dandanache este punctul cel mai inalt al evolutiei parazitului. Escroc, santajist, josnic, ramolit, corupt, devine un instrument in mana arivistilor Iara scrupule Care jefuiesc tara.