s1z14zb
Grigore Vieru, nascut in 1935, la Pererita, pe malul st`ng al
Prutului, fa\a-n fa\a cu Miorcanii lui Ion Pillat, a devenit de mul\i
ani un simbol al incercarii de rena=tere spirituala =i na\ionala in
Basarabia postbelica. Pastr`nd propor\iile, el =i genera\ia sa repre
zinta pentru aceasta provincie rom`neasca napastuita mereu de istorie
ceea ce a fost, la inceputul secolului, genera\ia lui Goga pentru
Transilvania. Similitudinea de destin are =i o prelungire
in plan poetic. Sub presiunea circumstan\elor, poezia se intoarce la un limbaj mai simplu =i i=i asuma in chip deliberat un mesianism na\ional pe care, in condi\ii normale, lirismul pur il evita. Vieru,
Leonida Lari, Nicolae Dabija =i to\i care sunt cu ei cultiva in chip
deliberat temele tradi\ionale =i recurg la formule lirice mai
accesibile, voind astfel sa ajunga la inima unor oameni \inu\i, de
regula, departe de rafinamentele poeziei moderne.
Proces dificil pentru ca, dupa Arghezi, Bacovia, Blaga, Barbu, este greu sa ie=i din timp =i sa intorci roata poeziei rom`ne=ti.
