E primavara.Natura a inceput sa se dezmorteasca la viata.Pasarelele calatoare s-au intors in tara .Insectele au iesit la suprafata pentru a se incalzi la razele calde ale soarelui.
Pe un fir de papadie s-a ivit un carabus.El era trist deoarece nu avea cu cine sa se joace.Dintr-o data a auzit o voce.Era papadia.
-Nu fi suparat!Inca prietenii tai nu au iesit pe-afara.Si eu cand am inflorit eram necajita deoarece nu puteam sa fac nimic.Dar m-am obisnuit.Imi place sa vas soarele cum straluceste pe cerul albastru,pasarelele ciripesc iar albinele si fluturii zboara din floare in floare
Tocmai atunci trecea pe acolo o furnica care ducea in spate o firmitura de paine.
-Ce va tot vaitati atata ? Noi,furnicile suntem foarte harnice si caram in spate merinde mai mari ca noi si nu ne plangem atata.
Dupa un timp fiecare s-a dus incotro a vrut.