Personajul principal al operei este Harap-Alb, fiind un personaj rotund, pozitiv si caracterizat direct de catre narator si de alte personaje, iar indirect este caracterizat din actiunile sale si din relatia cu celelalte personaje. El reprezinta tipul omului naiv si inocent, care dintr-un statut superior decade, insa gratie sufletului bun revine dupa multe incercari la statutul initial.
Singura caracterizare directă a lui Harap-Alb, facuta de alte personaje respectiv de catre verisoarele sale, insa tot exprimata de catre narator, atunci cand vorbeau intre ele despre rautatea spanului spunand ca Harap-Alb are o infatisare mult mai placuta decat a spanului semanand mult mai bine cu ele.
Caracterizarea indirecta a protagonistului este extrem de amanuntita, caracteristicile ascunse ale sufletului iesind insusi din actiunile si probele la care este supus pe parcursul operei. Prima proba la care este supus este proba milosteniei. In aceasta proba reiese una dintre trasaturile sufletului protagonistului, si anume bunatatea. A doua proba la care este supus fiul cel mic de crai este proba curajului atunci cand trebuie sa treaca podul, confruntandu-se cu ursul cel fioros. De aici reiese a doua trasatura morala a fiului de crai, acesta nelasand imparatia, puterea si grandoarea pentru un urs, curajul lui fiind evidentiat. Mai apoi, in ultima sarcina data de span, respectiv in calatoria sa dupa fata imparatului Ros, protagonistul da dovada de altruism, sacrificandu-se si trecand prin apa, nestricand veselia unor furnici, grija fiindu-i aici rasplatita.
In concluzie, Harap-Alb, protagonistul basmului, realizeaza in mare toata actiunea, reprezentand binele, fiind caracterizat direct de catre autor si indirect caracterizat cel mai bine de faptele pe care le-a savarsit de fiecare data cand s-a confruntat cu una din cele cinci probe.
