DEF. Locuţiunile sunt grupurile unitare de cuvinte cu înţeles propriu cecorespund, din punct de vedere gramatical, unei părţi de vorbire.Astfel, în funcţie de partea de vorbire căreia îi corespund, în limbaromână se pot distinge:
-
locuţiunile verbale, corespund unor verbe şi se manifestă în propoziţie ca acestea fiind determinate de complemente;
-
locuţiunile substantivale, corespund unor substantive şi secomportă în propoziţie ca acestea;
-
locuţiunile adjectivale, se comportă ca adjectivele;
-
locuţiuni pronominale, corespund unor pronume;
-
locuţiunile adverbiale, ce au drept corespondent un adverb;
-
locuţiunile prepoziţionale, au valoarea relaţională a unor prepoziţii;
-
locuţiunile conjuncţionale, corespund conjuncţiilor.
Cum recunoaştem o locuţiune? În general, o locuţiune poate fi recunoscută deoarece estealcătuită din două sau mai multe cuvinte între care nu există olegătură gramaticală.
Ex.
- în ‘’ a se da jos’’ nu avem un verb ‘’a se da’’ + un complementcircumstanţial de loc ‘’ jos’’, deci două unităţi gramaticale, ci osingură unitate gramaticală cu valoare de verb, având înţelesul de‘’ a coborî’’.
