Sunt un motan în vârstă de 4 ani, am crescut în această familie de 3 ani și jumătate. Duc o viață de boier, sunt înconjurat numai de oameni care-mi fac toate poftele, uneori mi le fac și pe alea care nu-mi sunt necesare.
Am văzut acum 2 minute pe geam, o pisică aranjată și coafată care se plimbă cu stăpâna pe stradă. Cum să fac că m-a prins un dor nebun de ea. Aș vrea să fie soția mea.
M-am gândit să pândesc și am să observ când se întoarce să văd la ce casă locuiesc. Acum realizez ce tristă a fost viața mea. Am trăit doar printre oameni, am fost extrem de egoist. Stăpâna stătea mai mult cu mine decât cu propriul ei copil. Eu dormeam în dormitorul matrimonial în pat între stăpână și stăpân. Nici băiatul lor n-avea asemenea privilegiu, săracul.
Aa, ce bine iată că se întoarce pisica mea cu stăpâna. E vecină la 3 case distanță. E nouă pe aici! E lucru bun, încă sunt ager.
Clinc! Clinc! Cioc! Cioc! Alo! Ce om s-a gândit să-mi strice ziua la ora asta! Opa, e stăpâna dragostei mele. Ce păcat, a venit singură, dar pe mine m-a bucurat. Pentru stăpâna mea e tristețe, doamna aceasta e diriginta băiatului ei și a venit să-i spună că băiatul ei a încălcat niște reguli la școală.
Acum e o altă zi! Stau întins pe pervaz, îmi adie un aer rece și plăcut, geamul este deschis. Băiatul stăpânei e la birou lângă mine. Are câteva cărți în față și scrie. Opa!, Iată că a ieșit iar pisica mea, dragostea mea, la plimbare cu diriginta băiatului. Ce să fac, m-am emoționat! Trebuie să ajung la ea. Mi-a venit o super idee: Când e aproape de casa noastră am să mușc rapid o carte de-a băiatului o arunc pe geam și apoi mă ascund. Așa am făcut, însă acum a venit diriginta. E la ușă. De abia aștept să-i deschidă. Ura, i-a deschis. Diriginta e mâniată, băiatul e speriat. Numai bine, pisica e încântată de compania mea și am și eu mai mult timp să o sărut.
Ce zi faină am avut! Mă simt și eu motan adevărat.
