Răspuns:
Vasile Lupu era aromân de origine, din Albania, dar cu educaţie grecească, mama lui fiind, se pare, româncă. Tatăl său, Nicolae al lui Coci, a ajuns agă, iar el a ajuns vornic. Tronul l-a ocupat ca şi Matei Basarab al Munteniei prin răscoala provocată împotriva grecilor noi veniţi în ţară, dar în timpul domniei, tot grecii i-au fost cei mai buni prieteni.
Era bogat, ambiţios, mîndru, o fire împărătească şi chiar şi numele de Vasile şi l-a dat după împăraţii din Bizanţ. Date fiind împrejurările favorabile externe, ar fi avut o domnie liniştită dacă n-ar fi avut ambiţii mari, dacă nu se gîndea şi la stăpînirea Munteniei şi chiar a Transilvaniei. Sprijinindu-se pe turci, a început intrigile împotriva lui Matei Basarab încă de la începutul domniei. Pe motivul că Matei nu vrea sa plătească jumătate din suma cheltuită pentru uciderea grecului Curt Celebi, care contribuia decisiv la intriga de punere a domnitorilor, a intrat în Muntenia în 1637 unde a ars şi jefuit pînă la Rîmnic. Matei, ajutat şi de oştile lui Gheorghe Rákóczi I, comandate de Ioan Kemény, l-a învins la Teleajen şi l-a scos din ţară.
Relaţiile cu celelalte ţări române
În 1639, Vasile Lupu a obţinut de la sultan un act de domnie în Muntenia pentru fiul său mai mare Ioan. Astfel că intră pentru a doua oara în Muntenia, cu ajutor tătăresc, dar nu s-a ales decît cu titlul de "Domn al Moldovei şi Ţării Româneşti", deoarece a fost înfrînt decisiv la Ojogeni. Totuşi, avem de la Vasile Lupu şi un document emis la 1 noiembrie 1639 care are ca sigiliu stema unită a Moldovei şi Munteniei, care ulterior, a devenit stema oficială a Principatelor Române Unite la 24 ianuarie 1859. Cu Mitopolitul Joresi din Alba Iulia a făcut un plan de cucerire a Transilvaniei, mizînd şi pe ajutorul sultanului, însă nu a reusit. Într-o scrisoare adresată Porţii otomane, scria că o treime din locuitorii Transilvaniei sunt români. Dupa moartea fiului său Ioan, a fost o perioadă în care a stat mai liniştit. Iar în 1644 chiar se împacă cu cei doi domnitori din Muntenia şi Transilvania. În amintirea acestei înţelegeri, Vasile ridică biserica Stela la Tîrgovişte, iar Matei pe cea de la Soveja, în Moldova. În 1646, Moldova suferă o invazie a tătarilor, iar mai tîrziu una a cazacilor lui Bogdan Hmielniţchi, după care Lupu a trebuit să dea în căsătorie pe mezina Ruxandra pentru fiului acestuia Timuş. Pe fata cea mai mare o măritase cu mare pompă după nobilul polonez Ion Radziwill, în 1645.
Sfîrşitul domniei
Gheorghe Rakoczy al II-lea gîndindu-se la tronul Poloniei, avea nevoie de un om devotat pe tronul Moldovei şi îl găsi în boierul Gheorghe Ştefan. Acesta intră în Moldova în 1653 cu ajutorul lui Ioan Kemeny din partea lui Rakoczy şi Diicul Spătarul, din partea lui Matei Basarab. Vasile fuge peste Nistru la Cameniţa dar se întoarce în scurt timp cu cazacii ginerelui său Timuş şi iese învingător la Popricani, dar nu se mulţumeşte numai cu recîştigarea tronului, ci îl urmăreşte pe Gheorghe Ştefan şi în Muntenia cu gîndul de a se răzbuna pe Matei Basarab. Este însă învins la Finta în 17 mai şi pierde definitiv tronul. Fuge la cazaci, de acolo la tătari şi apoi la Constantinopol, unde a fost închis în Cele Şapte Turnuri. După eliberare, încearcă zadarnic să-şi recîştige tronul, dar în 1661 moare la Constantinopol.
