Răspuns:
La inceputul Cuaternarului se incheie evolutia orogenetica din ciclulalpin.Astfel, pe parcursul Pleistocenului teritoriul actual al Romaniei a fostafectat doar de miscari de inaltare si coborare cunoscute si sub denumirea demiscari neotectonice. Pe parcursul Pleistocenului s-a constatat o miscarecvasigeneralizata a teritoriului, indeosebi a domeniului carpatic. Pe baza unor masuratori geografice se admite inaltarea unor tronsoane carpatice cu catevasute de metri, in unele situatii atingand 1000m, asa cum este cazul cu unelegrupari montane din Meridionali (M. Fagarasului).Miscarile neotectonice din Carpati au contribuit la intensificareaeroziunii, realizandu-se dezvoltarea bazinelor hidrografice pana la stadiul pecare il cunoastem astazi, iar pe de o parte s-a realizat o fragmentare deosebita avechilor complexe de nivelare carpatice (Rau-Ses, Borascu, Gornavita).Miscarile tectonice nu au fost constante in timp si nu au avut aceeasiintensitate pe intreg teritoriul tarii. In Subcarpati, inaltarile au fost ceva maimoderate, determinand suprainaltarea unor nivele de terasa, acelasi efectrealizandu-se si in unitatile de platforma. Orice miscare de inaltare este insotitade miscari de coborare, intrucat miscarile neotectonice au un caracter compensatoriu. La nivelul teritoriului carpatic, miscarile au fost predominant pozitive, avand intensitati diferite pentru diferitele unitati morfostructurale.Masuratorile cu caracter geofizic ale lui Ciocardel si Esca au evidentiat ceamai mare amploare a inaltarilor pentru ariile cristaline si cristalino-mezozoice.Astfel, respectivii autori redau ca valoare a inaltarii intre 4 si 5mm pe an. Inaceste conditii, pe durata a 1,85mil de ani, ar fi trebuit sa se realizeze o inaltaregenerala de 8500-8800m, fapt ce este imposibil. Intrucat altitudinile de astazisunt mult mai modeste, ceea ce ar fi presupus un transfer de materiale erodatedin domeniul montan si depuse in bazine depresionare, intra si extracarpatice.Mai mult, in aceasta situatie s-ar fi distrus toate urmele glaciare, ceea ce nu se justifica in realitatea de teren. In acest context, putem aprecia faptul ca acesteinaltari neotectonice nu au fost permanente si nu au avut intensitatea masuratain momentul de fata. Astfel, este posibil ca pe parcursul Pleistocenului sa fiexistat perioada de timp in care intensitatea miscarilor de inaltare ar fi fostmult mai redusa, cu unele intervale de stagnare sau chiar cu perioade decoborare. Revenind la masuratorile geofizice actuale, in Carpatii Meridionalise constata o intensitate a miscarii de inaltare de 2-3mm pe an in cazul blocurilor cristaline, insa cu valori din ce in ce mai mici din axul central spre periferie.
