tacul 1 Vâjj! şuieră deasupra noastră o acvilă ca o rafală de vânt din burduful cerului. Ce-a urmat, s-a desfășurat în câteva minute. Unde înainte stătea pironit cocoșul, acum era încăierare mare. Acvila și-a încleştat ghearele, lovea cu ciocul , båtea din aripi, dădea să se ridice în aer cu prada încleştată. Zburau penele bietului cocoș, se opintea răpitoarea, dar nu izbutea. Paznicul legase bine cocoșul cu sârmă. Fotograful a centrat aparatul, a declanșat o dată și încă o dată. Acvila s-a desprins, a falfâit şi s-a retras într-un copac. In urma atacului, bietul cocoș pendula pe o creangă a molidului, cu capul spre pământ, cu aripile și cu coada desfăcute. Era așa de comic! Entuziasmul se citea pe chipul fotografului. -Am făcut niște poze grozave! Atacul acvilei asupra cocoșului de munte împăiat! Să-l văd pe cel care a surprins un asemenea moment! Al meu e premiul întâi! mi-a arătat. Niște cetini de brad! Acvilă și cocoș, nimic. Acasă i-am cerut să-mi arate şi mie minunatele fotografii. S-a cam codit, apoi [-Știi, spuse dezamăgit... în grabă, am centrat cam alături... Dar la anul sper să reușesc să fotografiez dansul unui cocoș de munte. Mă mai luaţi şi la anul cu voi? Fără îndoială! Și vom comanda să vină si acvila. Numaidecât! L tografiile b) scoateți esentialele din fragmentul 3 si 4.
vă rog să mă ajutați!​