Răspuns:
Elevul este văzut ca un supus al profesorului. De mic el trebuie să respecte anumite „dogme” scolare insă totul e de partea lui fără să stie. Drepturile si statutul elevului nu sunt indeajuns cunoscute astfel, elevul vede corigenta sau repetentia anului nu ca o incalcare a dogmei scolare exact ca si situatia „ a stricat usa, merita pedepsit” ci ca o incalcare a dogmei sale si a propriei constiinte. Ca idee, elevul percepe materiile, indiferent care, cu notele pe care le are nu ca pe cunostintele reale pe care le stie ci mai mult ca pe „am trecut si anul acesta”, lucru extrem de gresit. Prin urmare, in momentul in care elevul va intelege „puterea” pe care o are si rolul sau in institutia publica numită „scoală-loc de educatie” abia atunci nu ii va mai fi frică de notele pe care le priveste si nu va invata de frica, doar de placere stiind că o face pentru el nu pentru a trece anul.
