[Alexandru Lăpușneanul] Se părea neastâmpărat, vorbea singur și se cunoștea că meditează vreo nouă moarte, vreo nouă daună, cînd o ușă laturalnică deschizîndu-se, lăsă să intre doamna Ruxanda. […]
La moartea părintelui ei, bunului Petre Rareș, care — zice hronica — cu multă jale și mâhniciune a tuturor s-au îngropat în sf. monastirea Probota, zidită de el, Ruxanda rămăsese în fragedă vârstă, sub tuturatul a doi frați mai mari, Iliaș și Ștefan. Iliaș, urmând în tronul părintelui său, după o scurtă și desfrânată domnie, se duce la Constantinopol, unde îmbrățoșă mahometismul și în locul lui se sui pe tron Ștefan. Acesta fu mai rău decât fratele său; începu a sili pre străini și pre catolici a-și lepăda relegea, și multe familii bogate ce se locuiseră în țară pribegiră din pricina aceasta, aducând sărăcie pămîntului și cădere negoțului. Boierii care, cei mai mulți, era încuscriți cu polonii și cu ungurii, se supărară, și corăspunzîndu-se cu boierii pribegi, hotărâră pieirea lui. Poate ar fi mai întârziat a-și pune în lucrare planul, dacă desfrânarea lui nu l-ar fi grăbit. „Nu hălăduia de răul lui nici o jupîneasă, dacă era frumoasă,“, zice hronicarul în naivitatea sa. Într-o zi, când se afla la Țuțora, nemaiașteptând sosirea boierilor pribegi, boierii ce erau cu dînsul, ca să nu-l scape, au tăiat frînghiile cortului sub carele el ședea și, dând năvală, l-au ucis.

(Costache Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul)


1. Precizează sensul expresiei “se părea neastâmpărat”. /

2. Transcrie din text două arhaisme, precizând felul acestora. /

3. Indică numele a trei membri ai familiei Ruxandei și specifică legătura de rudenie cu aceștia. /

4. Prezintă în 30-50 de cuvinte motivele pentru care boierii îl ucid pe Ștefan, fiul lui Petru Rareș. /

5. Comentează în minimum 50 de cuvinte fragmentul dat prin evidențierea perpectivei narative. /