Răspuns :
Răspuns:
Înclinaţia spre creaţie şi spre frumos a poporului nostru s-a manifestat din cele mai vechi timpuri, în toate domeniile şi în cele mai variate forme: muzică, dans, prelucrarea materialelor, arhitectură. Motive care au dobândit o structură specific românească în folclorul nostru literar sunt: motivul doinei şi al dorului, motivul erotic al zburătorului, motivul comuniunii dintre om şi natură şi motivul jertfei zidirii. Motivul comuniunii dintre om şi natură este evidenţiat în mod special în baladele inspirate din lumea păstoritului.
Miorița îndeplinește toate condițiile pentru a fi considerată mitul fundamental al morții: e răspândită pe întreg spațiul limbii române, în două dintre cele mai importante și mai arhaice specii ale folclorului românesc: balada și colinda. Se dovedește astfel adeziunea întregului popor român la acest text, dar nu numai la nivelul culturii orale, ci și la nivelul celei scrise. M. Sadoveanu a prelucrat motivul mioritic în Baltagul; L. Blaga l-a interpretat în Spațiul mioritic; Sigismund Toduță a compus Oratoriul Miorița pentru soliști, cor mixt și orchestră. Miorița e cunoscută exclusiv în folclorul românesc. Cercetarea, interpretarea și prelucrarea ei au mobilizat energiile unora dintre cei mai de seamă oameni de știință: D. Caracostea, P. Caraman, M. Eliade, A. Fochi, urmați de culegători mai puțin cunoscuți, dar care s-au făcut cunoscuți din publicarea unei cât de modeste contribuții la studiul acestei capodopere naționale.
Explicație: