Intr-un final, mi-am confruntat parintii. M-am gandit zile întregi sa le zic ca nu mai puteam tine minciuna pentru ca nu prea mint bine si ma dau de gol usor. Asa ca m-am dus tiptil la camera lor simtind ca era sa fiu interogat intens.Prieteni mei au zis că nu era o chestie asa de gravă ca i-am mintit in legatura cu nota mea de la testul de la matematica ,insa parintilor mei nu le place sa ii mint mai ales despre note deci in cazul meu situatia era serioasa.Vai, cât voiam sa dispar! Intrasem in camera sfios si incep sa le zic,cu ochii in pământ:
-Am ceva sa va zic,spun eu rusinat.
-Despre ce e vorba?, intreaba tata vazându-mi imediat comportamentul.
-Despre nota de la mate, zic eu cu timiditate.
-Nu ai luat 10, nu e asa?, zise mama dândusi seama imediat.
Par mai calmi decat de obicei. Oare au aflat deja?
-Nu am luat o nota buna la testul de matematica.
-Stim deja nu trebuie sa ne mai explici, vorbi tata.
Am ramas fara cuvinte. Pe frunte au inceput sa imi curga picaturi de transpiratie din cauza stresului. Numeroase ganduri imi incetoseaza gandirea si reusesc sa scot doar cateva cuvinte din gura.
-Adica nu sunteți suparati?
-Nu suntem suparati, mai mult tristi ca nu ai reusit sa intelegi si a trebuit sa ne minti, se exprima mama.
-Multumesc ca m-ati inteles si va promit ca nu se vai mai intampla de acum incolo.
