Apolodor este un pinguin, tenor la Circul din Bucureşti, pe care într-o bună zi îl cuprinde dorul de familie. El porneşte în căutarea locurilor sale de baştină, iar peregrinarea-i se transformă într-o călătorie în jurul lumii despre care ne povesteşte Cartea cu Apolodor a lui Gellu Naum. Cum a ajuns iniţial Apolodor la Bucureşti nu ni se spune în această carte; despărţirea de ai lui şi rătăcirile ulterioare trebuie să fi fost la fel de impresionante ca şi drumul înapoi spre casă, însă povestea lor, pe cît se pare, s-a pierdut - sau poate n-a fost scrisă niciodată. Putem totuşi deduce din cîteva indicii că Apolodor a ajuns în Bucureşti la o vîrstă destul de fragedă. Căci aici el şi-a găsit o a doua mamă, pe cămila Suzi, iar aceasta i-a călăuzit primii paşi într-ale muzicii (,Ea îi fusese ca o mamă:/ Îl învăţase prima gamă"), § 4; v. de asemenea § 17, 66). Ştim aşadar cu certitudine că Apolodor nu a venit la Bucureşti ca tenor şi că talentul lui vocal a fost descoperit şi cultivat abia aici. De asemenea, cunoştinţele lui despre ţinuturile natale sînt destul de precare, astfel încît sîntem îndreptăţiţi să presupunem că ele se bazează doar pe amintiri vagi din prima copilărie: originea lui se dovedeşte a nu fi în Labrador, aşa cum îşi închipuia el înainte de plecarea în marea călătorie, ci la Polul Sud (,I-a spus Bursuk: - În Labrador/ Ai fost născut din întîmplare,/ Căci nu-i picior de pinguin./ Familia Apolodor/ A stat şi ea, foarte puţin/ (Venise numai în plimbare
