Răspuns:
După 1850 Prusia a cunoscut o creştere economică spectaculoasă. Bancherii Mevissen şi Haussemann au acordat sprijin financiar dezvoltării industriilor. Producţia industriei extractive din Ruhr, Saare şi Silezia au adus statul prusac pe locul doi în lume la fier şi cărbune. Au apărut marile trusturi: Krupp, Borsig, Openfeld, infrastructura feroviară s-a triplat. Nivelul de trai a crescut cu 30%. Prin impunerea unui impozit unic naţional (Nationalverein) la 1859 s-a uniformizat întreaga piaţă economică germană. După 1860 asistăm şi la apariţia partidelor politice moderne, cristalizându-şi structurile: partidul liberal german, grupările conservatoare catolice dar şi social-democraţii. În acest timp Austria a cunoscut o recesiune economică declanşată la 1857. Efectivele militare care consumau mare parte din potenţialul economic şi-au diminuat finanţele. Administraţia coruptă şi ineficientă a rămas imobilă şi refractară la progres, întârziind creşterea economică a Imperiului.
Pe acest fundal, alienarea regelui Friederich Wilhem l-a obligat să-l asocieze la tron pe fiul său, naţionalistul Wilhelm I, la 1861. Un an mai târziu, acesta la numit cancelar pe acela mai tipic reprezentant al junkerimii germane: Otto Eduard Leopold von Bismark.
