Răspuns:
Alfat în biserica “Sfânta Troia”, naratorului i se relatează povestea Hagiului, un om tare zgârcit care dispare numaidecât când ctitorul începe să vorbească despre cele sfinte.
Hagiul pune deoparte fiecare ban câștigat și sustrage tot ce poate de la cei din jur prin vicleșug. Duce, astfel, o viață mizeră, alături de nepoata sa Leana.
Lipsurile îl îmbolnăvesc, dar este repus pe picioare de stăpânul său, căruia îi ia în cele din urmă prăvălia.
Hagiul exclude posibilitatea unei căsătorii, familia ar fi o cheltuială în plus. Iar lui, banii îi aduc fericirea.
Aflat la bătrânețe vorbele ctitorului îl înspăimântă și hotărăște să viziteze locurile sfinte. Dar ajunge să facă negoț cu lemn “sfânt”.
În pragul morții cere să i se facă foc și o ciorbă. Regretă imediat și pune să fie returnate, iar banii, recuperați.
Își dă apoi duhul pe un morman de galbeni.
Este înmormântat cu fast și o parte considerabilă din avuția lui este donată bisericii, spre surprinderea celor din jur care doar își imaginau cum ar fi reacționat Hagiul văzând toate acestea.
Troițenii se mândresc din cale afară cu biserica lor “Sfânta Troia”, numărând și lăudând fără încetare minunile săvârșite aici, dar fiecare în felul său, ceea ce duce adesea la ceartă.
Și sunt gata oricând să vorbească despre măiestria bisericii lor oricărui om le iese în cale.
sper sa fie bine
