Toti marii scriitori sau pictori au trait in saracie. Foarte putini au facut exceptie de la aceasta regula. Un tablou devine foarte valoros doar dupa moartea pictorului, poate doar copiii lor sa traiasca de pe urma lor (a parintilor).
Panza, uleiurile, acuarelele, pensulele costau destul de mult. Apoi, trebuiau sa se si intretina din acesti bani. Cumparatori erau putini, datorita nivelului de trai scazut. Doar cei din inalta societate cumparau tablouri...si ei cate tablouri sa cumpere? De obicei acestia isi faceau tablouri pe comanda - portrete, in general.
Si in lumea scriitorilor era cam la fel. Ion Creanga, Mihai Eminescu erau bogati? Nicidecum.
Poate doar cei din ziua de azi sa traiasca mai bine. Dar n-am auzit pe cineva din Romania (in strainatate mai sunt) sa se fi imbogatit din asta.
Cel mai bine, in zilele noaste o duc cantaretii si actorii.
In rest Dumnezeu cu mila.
