Răspuns:
Casa de lângă mime
Era o zi frumoasa de vară. Mingea de foc era pe cer cu sulitele de lumina.
Cu cât zilele treceau eu eram și mai curioasă de o casa care era lângă mine, cu inima în dinți m-am dus lângă mama mea. Am luat-o cu binisorul ca să îmi dea voie :
- Bună mamitica! Vrei o casca cu ceai sau cu cafea?
- Nu mulțumesc! Vrei bani?
- Nu!
- Vrei mâncare?
- Nu!
- Scumpa mamei, nu mai sunt la vârsta ta rămân fără răbdare, te rog spune-mi ce este?
- Te rog ma lași sa merg la acea cucoana? Mereu se uita suspicios la alții oamenii și când o salut îmi spune : "Ce vrei pichineata? Pleacă!"
Atunci mama cu greu m-a refuzat. Eu neastâmpărat, la venirea aripilor nopții m-am furișat în curtea cu un câine antipatic și tip til fără să-l trezesc m-am furișat prin spatele casei. Acolo era o ușă deschisă, am atins cu vârful picioarelor gresia rece și am întrat pe ușa. Lumina era stinsa, incet m-am apropiat da o camera cu o biblioteca, pe masa era o carte de romana ai una de mate clasa a 3 a. Ma pus pe canduri asta.
Dintr-o data ea a coborât din pat. Eu miorlaiam sentimental ca să nu mă vadă. Atunci m-am trezit eram în patul meu, m-am uitat pe geam și casa era neclintita.
Atunci ma pus pe gânduri visul oare este învățătoare?
