Răspuns:
Prin intermediul simbolului “rozei”, aici conotând apropierea de moarte, se stabileste o corespondenta simbolista intre suflet si natura. Ele se afla amandoua in anotimpul crespuscular al mortii: “Mor in gradini si mor si-n mine”. Stingerea lor usoara este suportul melancoliei. Catrenul al doilea face trecerea de la melancolia subtila a florilor fanate la o tristete mult mai puternica si mai grava – Jalea” provocata de apropierea mortii.
Jalea este dublata de o neliniste, de o incordare emotionala, tradusa poetic prin “fior”, anticipand iritarea surda a poeziei bacoviene. Repetitia primelor doua versuri accentueaza nelinistea si o asociaza cu moartea.
Se remarca, de asemenea, formulele artistice de factura ideatica, in intreaga poezie existand numai doua substantive concrete din lumea materiala: „roze' si „gradini', restul fiind din zona abstractului si definind stari interioare, din structura emotionala: „fior', „suspine'. Prezenta eului liric constituie de asemenea o trasatura a poeziei lirice, expunandu-si trairile prin prisma ideii centrale a poeziei, si anume a sentimentului efemeritatii.
Explicație:
