Răspuns:
1.
a. ,,Deodată se oprește; încordează gâtul şi privește. Pe frunza unui nufăr, o broscută se bucură și ea de frumusețea și răcoarea dimineții. Când l-a văzut, biata broscuţă a încremenit pe picioruşele de dinapoi; cu ochii mari deschiși, cată la cumplitul duşman. În spaima ei, îl vede uriaș, cu capul atingând cerul, cu pliscul lung, larg, să soarbă dintr-o dată balta și, dimpreună cu balta, pe ea. Inima i s-a oprit."
gâtul = compl. direct expr. prin subst. comun
de frumusețea = compl. prepoz. expr. prin subst. comun cu prepoziția „de”
răcoarea = compl. prepoz. expr. prin subst. comun
l- = compl. direct expr. prin pron. pers. formă neacc.
la duşman = compl. prepoz. expr. prin subst. comun cu prepoziția „la”
îl = compl. direct expr. prin pron. pers. formă neacc.
cerul = compl. direct expr. prin subst. comun
balta = compl. direct expr. prin subst. comun
pe ea = compl. direct expr. prin pron. pers. formă acc. cu prep. „pe”
i = compl. indirect expr. prin pron. pers. formă neacc.
b. ,,Mai târziu, mama l-a luat cu ea la vânătoare, îl punea să meargă înaintea ei, ca să-l aibă tot timpul sub ochi, să-l apere de primejdii. După ce a sosit ziua polară, spre mirarea și spaima puiului de urs, ursoaica a pornit cu el la drum. Așa era menirea urșilor polari, să călătorească pe sloiurile de gheață plutitoare, să se oprească un timp unde era vânat din belşug - foci, morse, iepuri polari, pești - apoi să plece mai departe."
l- = compl. direct expr. prin pron. pers. formă neacc.
cu ea = compl. prepoz. expr. prin pron. pers. formă acc., cu prep. „cu”
îl = compl. direct expr. prin pron. pers. formă neacc.
-l = compl. direct expr. prin pron. pers. formă neacc.
-l = compl. direct expr. prin pron. pers. formă neacc.
de primejdii = compl. prepoz. expr. prin subst. comun cu prep. „de”
cu el = compl. prepoz. expr. prin pron. pers. formă acc., cu prep. „cu”
„la vânătoare”, „înaintea ei”, „sub ochi”, „la drum”, „pe sloiurile” sunt după părerea mea complemente circumstanțiale de loc
c. ,,Profesorii ni se schimbau de la un trimestru la altul din diferite motive, pe care noi le înțelegeam foarte puțin. [...] și după primele noţiuni primite de la profesorii noștri [...) începură lecții din ce în ce mai grele. [...] lar pe la începutul lui decembrie, odată cu primii fulgi de zăpadă, începură să pice și tezele, una după alta! [...] A sosit şi ziua tezei la română. Un singur subiect: ,,O amintire din viață”. M-am frământat vreun sfert de oră până să încep. Ce amintire să scriu, că aveam atâtea și atâtea?![...] Am scris două pagini impresionante și pline de duioșie. Eram mulțumit de felul în care făcusem teza și de un lucru eram sigur: că o scrisesem cât se poate de corect ca punctuație și ortografie.”
ni = compl. indirect expr. prin pron. pers. formă neacc.
pe care = compl. direct expr. prin pron. relativ cu prep. „pe”
le = reluarea compl. direct prin pron. pers. formă neacc.
de la profesorii = compl. prepoz. expr. prin subst. comun cu prep. „de la”
amintire = compl. direct expr. prin subst. comun
atâtea și atâtea = compl. direct expr. prin locuțiune pron. nehot.
pagini = compl. direct expr. prin subst. comun
de felul = compl. prepoz. expr. prin subst. comun cu prep. „de”
teza = compl. direct expr. prin subst. comun
de un lucru = compl. prepoz. expr. prin subst. comun cu art. nehot. „un” și prep. „de”
o = compl. direct expr. prin pron. pers. formă neacc.
ca punctuație = compl. prepoz. expr. prin subst. comun cu prep. „ca”
ortografie = compl. prepoz. expr. prin subst. comun cu prep. eliptică „ca”
2.
a) subiect
b) complement prepozițional
c) atribut substantival genitival
d) complement direct
e) complement prepozițional
f) complement indirect
Explicație:
