Cerberul era o creatura a unor nu mai putin faimosi parinti: Typhon si Echidna. Typhon, cel mai ucigator personaj al mitologiei grecesti, al carui nume are o semnificatie cat se poate de graitoare – fum halucinant – era un monstru ce isi avea salasul in cele mai profunde tenebre ale vulcanului Etna.
Scrieri din vechime il infatiseaza precum o aratare insapaimantatoare: „cap de asin, aripi de liliac, maini nespus de lungi, cu care ajungea la stele si cu o suta de serpi sprijiniti pe umerii sai, capabili sa racneasca precum leii pustiurilor; gambele sale ca doua trunchiuri de dragoni rasuciti unul in jurul altuia, sfarseau cu doua capete infioratoare in dreptul soldurilor; barba precum coroana unui arbore gigantic fremata in vant, iar din ochii sai bulbucati serpuiau in vazduh limbi de foc, in timp ce gura-i mostruoasa scuipa continuu roci incandescente…”
Perechea sa, Echidna („vipera” in greaca veche), nu se lasa mai prejos din punct de vedere al infatisarii: era un personaj la fel de bizar, pe jumatate femeie, pe jumatate monstru, cu chip si trunchi uman, care se termina insa intr-o coada de sarpe gigantic in loc de picioare.
Se spune că din saliva otrăvitoare a cerberului s-a născut planta toxică care se numea aconit sau omeag. Romanii și grecii puneau în mâinile morților o monedă și o prăjitură. Moneda era plata pentru Charon, cel care duce morții peste râul Acheron, iar prăjitura îi era dată lui Cerber pentru a-l calma.
