Se spune că era odată, într-o împărăţie un sat uitat de lume. Şi-n sat trăiau un moş şi-o babă. Tare erau singuri, singurei, moşul şi baba lui, fiindcă D-zeu nu-i binecuvântase cu niciun copil… Bieţii bătrâni erau trişti, aşa de trişti, că nici nu le mai venea să trăiască…
Şi atunci baba, care-şi dorea un odor de copil, măcar să fi fost orice fiinţă, îi spuse moşului să meargă şi să aducă ceea ce va intâlni mai întâi pe drum, orice vietate, care să le fie copil.
Moşul, mai de urât, mai de gura babei, plecă la drum cum se crăpă de ziuă şi, merse, şi merse până ce văzu într-o băltoacă o scroafă cu purcei. Dădu să prindă unul, dar fugiră aşa de repede încât moşul nici nu apuncă sa se apropie... Şi cât ai clipi din ochi se făcură nevăzuţi cu scroafă cu tot, de parcă erau fermecaţi… Doar unul, cel mai mic şi mai plin de bube rămase în urmă, şi , în scurt timp moşul îl prinse.
Numaidecât se hotărî că acela o să fie feciorul lui!
Fericită mai fu baba! Mai fericită decât se poate spune în cuvinte! Ea luă purcelul, îl spălă, îl unse cu tot felul de unsori să-i vindece bubele, apoi îi dădu să mănânce …
Aşa de bine îl îngriji, încât în scurt timp porcul, din prizărit cum fusese, se rotunji, şi se făcu frumuşel… ca un purcel dintre cei crescuţi lângă mama lor.
Şi baba, care se simţea mamă în toată puterea cuvântului, una-două îl bătea la cap pe moş, să meargă la târg şi să cumpere fel şi fel de bunătăţi pentru … copil.
O dată, când moșul tocmai se afla la târg, auzi cum crainicii împărătești vesteau în toată împărăția o hotărâre a slăvitului împărat. Acesta voia să-și mărite fata cu cine se dovedea priceput să construiască într-o singură noapte un pod din aur de la casa lui până la palatul împărătesc …și în jurul palatului să fie fel și fel de arbori…
Ajuns acasă bietul moșneag, povesti ce a auzit și, deodată, din locul unde se afla, se auzi vocea porcului care vorbea cu glas omenesc .
Porcul fermecat îl trimise pe tatăl său să-i spună împăratului că are un fecior care va face podul și toate celelalte. Împăratul întâi se supără, apoi se lăsă înduplecat.
Și, peste noapte, când toți erau adormiți, porcul facu podul și grădina cu pomi minunaţi, așa cum promisese....
Și nunta se făcu în grabă, cam cu rușine, iar fata împăratului plecă la casa socrilor...
Porcul cu care se măritase era porc doar ziua, că noaptea se prefăcea în om, ca toți oamenii. Se dezbrăca de pielea de porc și se făcea o mândrețe de bărbat!
Fata se gândi cum să îl facă să fie om mereu, așa că ceru sfatul părinților. Urmă sfatul mamei și, luând pielea de porc când barbatul ei dormea, o aruncă în foc. Bărbatul se trezi și văzând ce s-a întâmplat o certă. Apoi, fiindcă era fermecat de o vrăjitoare, plecă în lumea ei.Soția lui , dacă voia să-l mai vadă, trebuia să-l caute...
Și ea plecă la drum, fiindcă o dată cu plecarea bărbatului dispărură și podul de aur, și casa cea frumoasă...
Sărmana femeie! Umblă multă vreme fără folos, fără să afle unde se afla bărbatul ei...
Apoi ajunse într-un loc în care găsi suflete miloase . Așa,primi mai multe obiecte fermecate să-i fie de ajutor , și, cu ajutorul unui ciocârlan șchiop ajunse la casa vrăjitoarei. Cu obiectele acelea reuși s-o convingă pe vrăjitoare s-o lase să stea în preajma bărbatului ei. Apoi văzu că bărbatul ei dormea și că n-o auzea cum îl roagă să o ierte.
Și iarăși își pierdu nădejdea...
În cele din urmă bărbatul află căsoția lui îl caută și că nu-i poate vorbi, și numai dormi când ea sosi din nou...
Așa cei doi soți vorbiră și seîmpăcară. Aveau de-acum și uncopilaș, motiv de mândrie pentru tatăl său.
Și tânărul nu era altul decât un fecior de împărat vrajit de o vrajitoare rea.
Și după ce vrajitoarea fu pedepsită, cu totii merseră să trăiască în pace în palatul lor.
