Răspuns:
coaranq
Explicație:
În Evul Mediu imaginea pe care o avea femeia în societate și realitatea vieții sale erau două lucruri distincte. Religia, reprezentată în plan social de clerul format din bărbați celibatari, impunea o imagine a femeii ca fiind din punct de vedere fizic, mental și moral net inferioare bărbaților. Cea mai de preț virtute a unei femei putea fi considerată virginitatea despre care se spunea că este calea de aur a vieții, căsătoria fiind calea de argint (deci inferioară). Sursele acestor credințe despre femei erau Biblia dar și unele credințe păgâne. Pentru femeie existau doar două alegeri considerate respectabile: soția supusă sau călugărița dedicată religiei, însă asta nu înseamnă că femeile în Evul Mediu alegeau aceste roluri.
