SUBIECTULI (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. ,, In Tara Românească caimacamul Alexandru Ghica a acceptat, deși nu cu plăcere, înfiinţarea de cluburi
politice, ca în timpul revoluției din 1848 [...] Dorinta de a participa la consultarea clectorală era unanimă,
deoarece pe această cale putea fi demonstrată puterilor garante adeziunea la cauza Unirii şi a constituirii
statului modern. (...) În acecaşi măsură cu interesul general care se manifesta faţă de alegerile ce urmau să
aibă loc, caimacamul Ghica işi dezvăluia anumite reticente față de radicalizarea atmosferci preelectorale,
Era temātor ca inițiativa să nu fie preluată de revoluţionarii de la 1848 şi din această cauză a căutat să
întârzie cât mai mult reintoarcerea fruntaşilor exilati [...]. Dar, în acelaşi timp, Ghica a refuzat să devină un
instrument antiimionist al Imperiului Otoman. El cra un sincer partizan al unirii cu Moldova, sperând însă
că, în condiţiile în care proiectul aducerii unui prin străin nu avea sorţi de reuşită, el avea să fic beneficiarul
situatiei, devenind domn al ambelor ţări, [...] In vara anului 1857, ultimii fruntaşi paşoptişti s-au rcintors în
fară [...]. Aceşti fruntaşi radicali au preluat [..] conducerea mişcării unioniste din Ţara Românească [...]."
hments
TO TANASACHI AIDA
MITRITA
LAL
ua!
det
B. in 1858, cele şapte mari puteri s-au intrunit iarăşi la Paris, intr-o conferinţă, pentru a lua in discuție
dorinta de unire a românilor, exprimată prin adimările ad-hoc, dar nu a pus-o in practică [..). Totuşi.
puterile au adoplal o convențic, in care se exprimau urmatoarele decizii: formarea din cele două ţări a unei
uniuni numite «Principatele Unite alc Moldovei şi Tăril Románcşti», cu autonomic garantată în mod
colectiv de cele şaple mari puteri, suzcranitatea turcă rămânând doar formalā, Principatele urmau să aiba
ficcare câte un domn [...], câte o adunare legislativă, câte un guvern şi câte o capitală; două instituții
centrale, una cu rolul de a alcătui proiecte de legi comune şi alta ca lor judecătoresc suprem al ambelor (äri,
luau fiinţá la Focşani [...]. Acest act nici nu inlptuia unirea, dar nici mi o impiedica in mod expres.
Noi domni urmau sá fie aleşi de către adupäri elective, întrunite In Iaşi şi la Bucureşti, in januarie 1859. [...]
Primii au ales moldovenii la Iaşi, la 5 ianuarie 1859, anume pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, fruntaş de la
1848 [...). Panida nationalá a stabilit că, pentru infaptuirea unirii, la Bucureşti trebuia desemnat neapărat
alesul Moldovei, La 24 ianuarie, ...) adunarea l-a ales domn al Tarii Romineşti, în unanimitato, tot po
Alexandru Ioan Cuza."
(I. A Pop. Istoria românilor)
Pornind de la aceste surse, räspu Page a ugmapargle cerinte: a +
1. Numili domnul alca in anul 1859. precizat in surun B.
→ Den
00232
22/05/20
15°C Allerta gialla A​