Scrie o compunere,de minimum 150 de cuvinte,despre iubirea pentru natură și cultură,valorificând atât textul lui Ion Minulescu,cât și cunoștințele și experiențele tale.În redactarea compunerii:_vei prezenta lumea descrisă în text;_vei selecta două secvențe din poezie care exprimă iubirea pentru natură,explicând semnificațiile acestora;_vei interpreta o figură de stil pe care o consideri sugestivă pentru iubirea de natura;_vei corela o idee din textul dat cu o experiență din viața ta sau cu o idee dintr_o altă operă artistică.Continuarea poeziei.Cenea din Rosmersholm_Din patria lui Ibsen și Bjornson,De_acolo unde_n loc de soare Și căldură,Înfrigurați cer...Literatura...Și m_a convins c_acolo_i mult mai bine Decât in tara unde cresc smochine,Curmale,portocale și lămâie,Și din compartimentul meu de clasa 1 M_am coborât că un copil cuminte Și m_am întors cu Iarna_n București...

Scrie o compunere despre iubirea pentru natură și cultură, valorificând atât textul lui Ion Minulescu, cât și cunoștințele și experiențele tale

În această poezie, iubirea pentru natură este prezentată în două tablouri și anume: unul de iarnă, așa cum se vede în secvența: "M-am întâlnit cu iarna la Predeal" și un alt tablou ce reprezintă vara, cum se subînțelege din următoarele două versuri:

"Călătoream spre țara unde cresc

Smochine, portocale și lămâi..."

ceea ce înseamnă că iubirea pentru natură, vară și iarnă și pentru livezile cu fructe, poetul o descrie foarte sugestiv în aceste versuri din poezia sa.

Privind iubirea pentru cultură, ea este deasemenea prezentă în aceste versuri, pentru că face referire la livezile de smochine, portocale și lămâi, ce se găsesc în însorita Italie.

Figura de stil foarte sugestivă este următoarea: "iarna, cu aceeași rochie albă de bal", ea fiind o metaforă ce oglindește foarte sugestiv iarna, cu zăpada albă ce este comparată cu o rochie de culoarea zăpezii.

Corelarea unei idei din textul dat cu o experiență din viața mea, ar fi aceea că mi-am amintit când plecam din localitatea mea, unde ploua și era timp urât și după câteva ore de mers cu trenul, ajungeam la mare la Costinești, unde totul era însorit și luminos.