Răspuns:
Într-o zi frumoasă de vară m-am gândit să adun lucrurile vechi,care nu îmi mai trebuiau și să organizez un târg de vechituri.
M-am dus la bunicul meu și l-am rugat să mă lase în pod pentru a găsi și acolo lucruri vechi.Căutând printre lucrurile prăfuite am găsit un cufăr,niște aparate electrice,un chipiu și o lampă.Dintre toate ,lampa era cea mai interesantă,parcă era lampa lui Aladin.Am mai căutat și pe la vecini lucruri vechi și astfel am reușit să organizez târgul.Rând pe rând ,cumpărătorii au început să apară și vânzarea a început să dea roade.Un om mai mărunțel s-a apropiat încetișor de taraba mea și m-a întrebat
-Cât costă lampa aceea ?
-Prețul ei este de 10 lei.
-Nu e cam mult pentru o lampă veche?
-Nu,am răspuns.Lampa aceea i-a aparținut lui Aladin.
-Chiar așa ?-omul a început să râdă
-Ei ,nu chiar așa dar,seamănă foarte bine cu aceea.
-Bine,o să o cumpăr pentru nepoțelul meu.Iubește mult poveștile și cred că i-ar place.
Când soarele a ajuns la asfințit am constatat că mai rămăsesem cu puține lucruri,deci târgul a avut succes.Am strâns ce nu se vându-se,mulțumit de suma pe care o obținusem și pe care urmasă o folosesc la cumpărarea unei cărți.
Explicație:
