Nichita Stanescu - Noi
Noi suntem seminte si pamantul e al nostru, 
Stim cel mai bine locul si patima si rostul, 
Stim cel mai bine legea si mersul inainte, 
Suntem, dupa nevoie, si lacrima si dinte.

Nu cerem nimanuia nimic, insa oricine
Daca el vrea-l numim si prieten si vecine.
Aici si painea, seara, noi o avem la masa, 
Caci ne-am facut-o singuri, zidindu-ne o casa.

Nu zicem rau de nimeni, stapani peste pamant
Noi suntem in picioare, sub noi strabunii sint.
De-aceea poate-n libertate sa luceasca, 
Deasupra noastra, universala bolta albastra.
 


1. Numeste substantivul care in textul dat este inlocuit prin pronumele noi.
2. Motiveaza rostul repetitiei in text al pronumelui noi.
3. Releva 2 figuri de stil si prezinta cite un exemplu pt fiecare.
4. Explica in cuvinte proprii intelesul primei strofe.
5. Precizeaza apartenenta textului dat la gen, specie si stil completind.
a) Textul Noi apartine genului ____________?
b) Speciala literara a textului_____?
c) Stilul______?
6. Eseu "Semnificatia acestui text".



25 pct pt cel mai bun.
Rs concret daca nu raportez.

Răspuns :

1.Substantivul NOI înlocuiește substantivul Poporul,neamul.
2.Repetiția pronumelui NOI în acest text arată accentuarea pronumelui.
3.Universala boltă - epitet
   și prieten și vecine - enumerație
4.Prima strofă ne comunică mesajul că noi,poporul știm cel mai bine țara noastră,ne știm concetățenii,ne știm cel mai bine legile și obligațiunile.NOI suntem responsabili pentru patria noastră.
5.a) Textul Noi aparține genului epic.
   
b) Speciala literară a textului este odă(închinată poporului român)
   
c) Stilul este(scuze nu am învățat)
6.                     Semnificația textului NOI
  
Poezia Noi de Nichita Stănescu are o semnificație amplă.
  Textul ne comunică patriotism și devotament față de țara noastră.
Poezia Noi" se integrează organic în filonul patriotic, ilustrat strălucit de toți marii poeți români.Ideea fundamentală a poemului este unitatea dintre solul țării și locuitorii lui, materializată artistic prin repetiții obsedante.
Ideea de stăpînire a pămîntului (pămîntul e al nostru", stăpîni peste pămînt") este afirmată explicit în versul inițial și reluată in strofa finala. Ea se dezvolta prin afirmatii esentiale, scurte si hotarate, care configureaza personalitatea morala a romanilor.

Romanul este din fire ospitalier, prietenos si harnic: Aici si painea, sarea, noi o avem la masa, caci ne-am facut-o singuri, zidindu-ne o casa".

Se sugereaza aici si elanul constructiv de care este animat romanul.