Scrie o compunere,de minimum 150 despre frumusețea lecturii,valorificând atât textul Simonei Popescu,cât și cunoștințele și experiențele tale.În redactarea compunerii:_vei ilustra un sentiment exprimat în text;_vei selecta două secvențe din poezie care exprimă frumusețea cititului,explicând semnificațiile acestora;_vei interpreta o figură de stil pe care o consideri sugestivă pentru frumusețea lecturii;_vei corela o idee din textul dat cu o experiență din viața ta sau cu o idee dintr_o altă operă artistică.

Frumusețea lecturii este ca și frumusețea muzicii sau a picurii, pentru că atunci când citim o carte bună, uităm de realitatea zilnică și ne alăturăm cu sufletul personajelor și întâmplărilor citite.

Asta am simțit și din textul Simonei Popescu și anume sentimentul plăcut pe care îl aveam copil fiind când mă cățăram în cireșul înflorit din curtea bunicilor, sau când mă ascundeam cu o carte sub el.

Frumusețea cititului se observă din text în secvențele următoare:

"Se făcea că paginile din dreapta erau doar frunze albastre de tei";

"...a început să culeagă florile una câte una...până la copertă", semnificațiile acestora fiind aceea că o carte ne dă un sentiment la fel ca frunzele de tei, frumos și nedefinit și că toate cuvintele până la sfârșitul cărții le parcurgem una câte una, ca și cum am culege flori.

Figura de stil foarte sugestivă este "foamea de florile din stânga paginii" această însemnând că cititorul simțea nevoia să devoreze cuvintele din carte cu o nerăbdare asemeni unui om flămând.

Corelarea unei idei din text cu o experiență de a mea este tocmai aceea în care mi-am amintit de cireșul bunicilor, când plecam să mă ascund cu o carte de povești primită cadou de la ei, pe care o citeam pe nerăsuflate.