Răspuns:
Viaţa omului este o călătorie continuă a cărei finalitate este împărăţia cerurilor, respectiv întâlnirea cu Dumnezeu, după cum spunea Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, într-un cuvânt adresat cu nici doi ani în urmă creştinilor - pelerini. În acest pelerinaj al vieţii pământeşti, mai lung sau mai scurt, după cum îi este dat fiecăruia, se cuvine să ascultăm cuvântul celor ce înlesnesc comuniunea noastră cu Dumnezeu, cuvânt ce va rodi mai cu spor în locurile unde s-au nevoit întru binecuvântarea noastră Maica Domnului, sfinţii, pustnicii ori marii duhovnici ai Ortodoxiei. Despre folosul pelerinajului, dar şi despre noutăţile acestei veri am dialogat cu pr. Daniel Tode, coordonatorul pelerinajelor organizate de Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, şi d-l Costel Damian, coordonatorul Compartimentului „Pelerinaje şi turism“ al MMB.
Părinte Daniel Tode, cât de important este pelerinajul pentru un creştin ortodox?
Pentru un creştin ortodox, întotdeauna pelerinajele sunt prilej de bucurie duhovnicească, întărire în credinţă şi îmbogăţire spiritual-duhovnicească, dar şi culturală. Pentru un trăitor de viaţă spirituală intensă, locurile sfinte pe care le vizitează, unde se închină, de unde se încarcă cu energie pozitivă produc implicaţii profunde, se creează acea stare care îl introduce într-o lume puţin accesibilă turiştilor de ocazie. De fapt, pelerinajul este un răspuns al omului (care caută să ajungă la un loc binecuvântat) la apelul făcut de Dumnezeu, o căutare reciprocă şi o întâlnire spontană. Legătura dinamică dintre răspunsul omului şi chemarea lui Dumnezeu se cheamă credinţa.
Cine poate fi un pelerin? Cum ne pregătim înaintea unui pelerinaj?
Pelerin poate deveni orice persoană, nu se face discriminare, pentru că toţi sunt chemaţi la „o căutare în lumea aceasta a ceea ce nu este din lumea aceasta - împărăţia lui Dumnezeu“, după cum spunea Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, însă depinde de fiecare ceea ce caută şi ceea ce doreşte să vadă, cu ochii minţii, cu ochii sufletului. Sunt persoane care înainte de pelerinaj se pregătesc sufleteşte, se mărturisesc la preotul duhovnic de la care iau şi binecuvântare pentru pelerinaj; atitudinea este una smerită pentru că emoţia vederii sau revederii locurilor de pelerinaj duce la o astfel de stare. Pelerini sunt acei oameni care doresc să viziteze şi să cinstească locurile sfinte biblice, mormintele martirilor, moaştele sfinţilor, icoane făcătoare de minuni sau locurile unde trăiesc sau au trăit şi s-au nevoit mari duhovnici.
Ce îl determină pe un creştin să pornească într-o astfel de călătorie de suflet? Vizita la un loc de închinăciune poate să deschidă sufletul acelei persoane?
Când organizăm pelerinaje, avem în vedere diferitele tipologii ale celor ce doresc să meargă împreună în aceste călătorii: cei ce doresc în primul rând să mulţumească lui Dumnezeu pentru anumite binefaceri primite de la El, cei care săvârşesc canoane de pocăinţă sau cei care cer ajutorul lui Dumnezeu în realizarea unor lucrări importante sau pentru a primi vindecare de o boală. Frumos aţi spus „călătorie de suflet“, iar noi organizăm într-adevăr călătorii de suflet şi pentru suflet; de fapt de aici vine şi deviza noastră PELERINAJE PENTRU SUFLET. Legătura dintre noi şi cer o putem consolida şi atunci când peregrinăm spre locurile unde lucrarea lui Dumnezeu este mult mai prezentă, prin acei oameni - sfinţi care prin viaţa lor deosebită şi prin Harul Lui Dumnezeu au ajuns să facă minuni şi pe care ar trebui să-i urmăm, ca pe adevărate modele. Cu aceste amintiri, care îşi pun amprenta pe suflet şi în final pe atitudinea de a privi lumea înconjurătoare, vor rămâne pelerinii noştri. Este un deziderat la care încercăm şi dorim să ajungem - cunoaşterea lui Dumnezeu prin lucrările Sale şi prin sfinţii Săi.
