Răspuns :
Simfoni naturii
Sunt o persoana retrasa.Parintii mei au murit de aproape 6 ani.Cresc intr-un orfelinat și sunt lyat peste picior.Singurul lucru care ma linistrtse este simfonia pădurii.De cate ori ma simt trist merg în pădurea de lângă șoseaua abrupta plina de curbe care mi-a sacrificat părinții.Mereu merg lângă copacul rupt din radacina unde încă mai zace sângele mamei.Ma asez lângă balta de sânge și ascult cum mașinile merg pe sosea.Cand este liniște,pot auzi mai bine copacii și foșnetul lor,iarba prin care trece vântul,animalele care încearcă sa supraviețuiască,păsările șuerand și adesea ploaia picand.Asta numesc eu simfonia naturii.
Simfonia Naturii
Ma uit pe geam nostalgica. Vad o natura statica, trista. Melancolia ma cuprinde, o data cu inaintarea mea in padure. Picioarele mele calca sfioase, ca pe un lac inghetat. Imi dau seama ca natura este trista, doar daca te uiti de afara. Daca intri in ea, observi ca paraul cristalin complementeaza verdele crud al ierbii, iar norii ca de vata aduc bucurie si speranta pe fata animalelor salbatice, cu inima rece. De aceea, nu trebuie sa subestimam sau sa disconsideram natura. Nici oamenii....
Ma uit pe geam nostalgica. Vad o natura statica, trista. Melancolia ma cuprinde, o data cu inaintarea mea in padure. Picioarele mele calca sfioase, ca pe un lac inghetat. Imi dau seama ca natura este trista, doar daca te uiti de afara. Daca intri in ea, observi ca paraul cristalin complementeaza verdele crud al ierbii, iar norii ca de vata aduc bucurie si speranta pe fata animalelor salbatice, cu inima rece. De aceea, nu trebuie sa subestimam sau sa disconsideram natura. Nici oamenii....