Compune un dialog din patru replici cu personajul Marquès despre modul in care a vorbit cu prietenul sau, folosind un adverb interogativ, unul relativ și unul nehotărât.
acesta este textul:
Jur că ceea ce s-a petrecut între mine și Marquès, prietenul meu, nu era prevăziut, că n-am premeditat o secundă ceea ce aveam să-i spun totuşi, cu glasul sigur, fapt care m-a surprins chiar şi pe mine. M-am hotărăt să iau parte la alegerile pentru şefia clasei. Am preferat ca între noi lucrurile să fie clare! Tăcerea a fost ruptă numai de vocea lui Marquès. - Atunci, o să ne războim, a spus. O să-ți pară rău. Te-am subestimat. Ce ai făcut tu adineauri arată că ești un tip al naibii de tare. Dacă vrei să cânştigi, trebuie să-ți schimbi starea de spirit. Nimic nu este pierdut dinainte. Ca să ai o şansă, trebuie să ai vointa unui învingător, aşa mi-a spus tata. Şi apoi nu-s de acord cu tine. Sunt sigur că, în ciuda aerelor lui de bun camarad, sunt mulți care nu-l înghit. - Pe cine? -Pe rivalul tău. Despre cine crezi că-ți vorbesc? In orice caz, poji conta pe mine, sunt de partea ta. Această conversație mică și neinsemnată a fost cel mai frumos lucru care mi se întâmplase de la începutul şcolii. Deocamdată nu era decât o promisiune, dar simplul gând că aveam în sfürşit un prieten varsta mea era de-ajuns ca să uit de tot restul, chiar și de înfruntarea cu Marquès.
DAU COROANA

Răspuns :

Răspuns:

                                               

Intr-o zi frumoasa cu soare,ma plimbam pe strada.Dintr-o data auzisem unchiuit intre tufisuri:

-Oare ce o fi acolo?intrebam eu mirat/a si speriat/a,era un puisor de caine care era ranit din cauza celorlalti caini de pe strada fara stapani.

L-am luat cu mine si am plecat acasa ca sa pot sa-l ingrijesc si sa il hranesc deoarece era foarte slab si ranit.

Urmatoarea dimineata nu la-m mai vazut in casa,eram foarte speriat/a din cauza aceasta asa ca am intrebat-o pe mama unde este,iar ea mi-a raspuns:

-Cainele este cu vecinul tau/vecina ta.raspunse ea foarte calma.

-Bine ma voi duce cu ea/el!

Dupa ce venisem cu el/ea inapoi acasa era ora douasprezece,eu cu vecinul/vecina mea/meu ne-am gandit sa ne ducem ca sa ii gasim mama puiului,dar mama imi spunea:

-Daca voi doi/doua nu veniti pana la ora doi ati incurcat-o,m-ati inteles?!

-Da.spuneam cu o vocie nepasatoare.

Intr-un timp am reusit sa-i gasim mama puiuli,iar noi doua/doi ne-am intors acasa pana la ora doua si inpreuna am baut un ceai cald.

Explicație:

spre ca team ajutat!

Coroana ?