Răspuns:
În anul 1601, pe 9 august (în stil vechi), Mihai Viteazul, una dintre cele mai marcante personalităţi ale istoriei româneşti, a fost ucis în urma ordinului dat de generalul Gheorghe Basta, care dorea pentru sine puterea, la trei kilometri sud de Turda, capul domnitorului fiind luat de unul dintre căpitanii săi şi înmormântat, de Radu Buzescu la Mânăstirea Dealu, lângă Târgovişte.
Mihai Viteazul, în urma victoriilor sale, inspira respect, dar şi îngrijorare celor care au constatat capacitatea domnitorului român de a consolida cele trei principate româneşti. Din cauza poziţiei în contextul internaţional, dar şi a conflictelor interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania, Mihai Viteazul pierde Ardealul, în timp ce pe tronul Munteniei urcă un membru al familiei Movileştilor, Simion Movilă.
În urma sprijinului oferit de împăratul Rudolf al II-lea, Mihai Viteazul porneşte campania de recucerire a teritoriilor româneşti. Însă când domnitorul român se pregătea să plece din tabăra de la Turda spre Făgăraş, un detaşament format din 300 de mercenari a fost trimis să îl aresteze. În momentul în care Mihai Viteazul s-a opus arestării, a fost omorât, corpul lui fiind aruncat în praful taberei. De menţionat este că asasinarea lui Mihai Viteazul a fost relatată, de-a lungul istoriei, în moduri diferite. Mai mult de atât, potrivit unor izvoare, trupul domnitorului român ar fi fost înmormântat la Alba Iulia, în timp ce altele spun că ar fi fost îngropat lângă Turda, unde, astăzi, se află o biserică în amintirea marelui voievod.
Ca nume şi origine, Mihai Viteazul este considerat ca fiind un descendent al familiei Pătraşcu, una dintre cele mai înstărite din Ţara Românească, din acea perioadă. În tinereţe, Mihai Viteazul s-a ocupat de negustorie, unde a dat dovadă de o abilitate înnăscută. Cu ajutorul unchiului său, Iane Cantacuzino, numit şi Epirotul, este numit bănişor de Mehedinţi în anul 1588, când începe achiziţionarea primelor sate. După ce a fost desemnat, doi ani mai târziu, mare stolnic, primeşte titulatura de mare postelnic, pentru ca, ulterior, să fie numit mare agă.
În anul 1593, devine domn al Ţării Româneşti, confirmat de Poarta Otomană, iar şapte ani mai târziu, îl alungă de la tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, realizând prima unire a ţărilor române. Legăturile economice şi politice dintre cele trei ţări româneşti, precum şi coaliţiile antiotomane au contribuit la cristalizarea unirii. În 1600, pe 6 iulie, Mihai Viteazul, în punctul cel mai înalt al destinului său, s-a intitulat, într-un hristov: „Domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei“, confirmându-se documentar prima unire politică a celor trei ţări române.
Deoarece a iniţiat eliberarea popoarelor din Balcani, a recâştigat independenţa Ţării Româneşti şi a realizat prima unire politică a celor trei Ţări Române, domnia lui Mihai Viteazul va deţine întotdeauna o semnificaţie deosebită în istoria patriei noastre. Din acest motiv, s-au scris mii de studii cu privire la concepţiile militare, politice sau religioase ale lui Mihai Viteazul.
Explicație:
