Pielea este cel mai mare organ al corpului. Acționează ca o barieră pentru a proteja organismul împotriva rănirii, pentru a controla temperatura corpului și pentru a preveni pierderea fluidelor corporale. Cele două straturi principale ale pielii sunt epiderma și derma.
Epiderma este stratul superior al pielii, și este alcătuit din mai multe tipuri de celule:
celule scuamoase (celule plate unite strâns împreună pentru a alcătui stratul superior al pielii și pentru a forma cel mai gros strat al epidermei);
celule bazale (celule ce formează stratul inferior al epidermei și se înmulțesc în mod constant);
melanocite (celule ce produc un pigment numit melanină, care conferă culoare pielii). Atunci când pielea este expusă la radiații ultraviolete (UV), melanocitele produc melanină suplimentară pentru a proteja pielea de arsuri.
Cancerul de piele poate fi vindecat daca este depistat la timp si tratat imediat. Cu toate acestea, chiar daca tratamentul a fost reusit, persoanele care au suferit de aceasta boala sunt predispuse la recidiva. De asemenea, tratamentul cancerului de piele depinde de marimea si de localizarea acestuia, de tipul bolii, de varsta pacientului si de starea lui de sanatate.
Incidența cancerului de piele nemelanomatos și melanomatos a crescut în ultimele decenii. În prezent, 2 – 3 milioane de cancere de piele non-melanomatoase și 132.000 de cancere de piele melanomatoase apar la nivel global în fiecare an. 1 din 3 cancere diagnosticate este un cancer de piele.
Pe măsură ce stratul de ozon este afectat, atmosfera pierde din ce în ce mai mult din funcția protectoare și mai multă radiație UV atinge suprafața Pământului. Se estimează că o scădere cu 10% a stratului de ozon va avea ca rezultat un număr suplimentar de 300.000 de cazuri de cancere de piele non-melanom și 4.500 de cazuri de cancer de piele tip melanom. Incidența globală a melanomului continuă să crească – totuși, principalii factori care predispun la dezvoltarea melanomului par să fie legați de expunerea la soare și de istoricul arsurilor solare, factori ce sunt modificabili.
pe piele
formațiuni și pete/leziuni roz, albe, roșiatice, ce produc durere, secreții sau sângerări
leziuni sau formațiuni cu prurit
În cazul alunițelor, se poate folosi tehnica ABCDE pentru a ajuta la depistarea unei alunițe anormale care ar putea fi cancer de piele:
A reprezintă asimetria: o aluniță sau leziune ce este asimetrică;
B reprezintă marginile (Borders) – marginile unui melanom pot fi neregulate, decolorate sau neclare;
C reprezintă culoarea. Melanoamele au adesea o combinație de mai multe culori sau nuanțe;
D reprezintă diametrul. O aluniță care este mai mare decât o radieră de creion este mai probabil să fie un melanom;
E înseamnă evoluție – o aluniță care își modifică în timp aspectul sau dimensiunea ar putea fi melanom.
Diagnosticarea cancerului de piele începe cu un istoric medical atent (acordând atenție simptomelor și factorilor de risc) și un examen fizic. Pe baza analizei leziunilor cutanate, medicul poate recomanda o biopsie, deoarece uneori este dificil de știut dacă o anomalie este cancer.
Sunt mai multe tipuri de biopsii cutanate, în funcție de modul de prelevare a probei: prin răzuire, prin prelevarea unui strat mai profund, biopsia excizională etc.
Dacă un cancer de piele (melanom și, uneori, carcinom cu celule scuamoase) este avansat, se efectuează teste suplimentare pentru a depista stadiul bolii și eventual pentru a depista prezența metastazelor. Acestea pot include o biopsie a nodului santinelă, scanări CT, o scanare PET sau alte teste în funcție de localizarea cancerului de piele.
Utilizarea sistemului ABCDE poate fi o modalitate buna de a analiza modificările de pe piele. În timpul efectuării acestei verificări a pielii, rețineți că, dacă observați ceva neobișnuit (inclusiv oricare dintre modificările ABCDE sau dezvoltarea unei aluniței noi) trebuie să consultați medicul.
