Dau coroniţa.Chiar si pentru un item rezolvat.
Item 1
Scrieţi câte o cauză şi consecinţă următorului eveniment ,, Proclamarea independenţei Republicii Moldova la 27 august 1991".
Itemul 2
Eseu ,, Evoluţia României după 1989".
Item 3
Descrieţi în 3-6 rânduri un preşedinte al Republicii Moldiva sin 1991.
Item 4
Indentifică cronologic următoarele evenimente: a) Războiul Rece; b) Revoluţii comuniste în Europa de Est; c) Dispariţia U.R.S.S; d) Zidul Berlinului; e) Proclamaria independenţei Republicii Moldova.​

Răspuns :

La al-3item. România. Prin atitudinea sa împotriva Invadării Cehoslovaciei din 1968 și neparticipând (România) la aceasta, Nicolae Ceaușescu a obținut un statut deosebit în această confruntare între URSS si SUA, evoluând într-un dictator absolut, acaparând pârghiile administrative ale Romaniei pentru el și membrii familiei sale, dar izolându-se pe plan internațional. Astfel, când in 1989 (prin înțelegerea de la Malta dintre URSS și SUA), URSS și-a retras sprijinul pentru liderii comuniști din Europa de Est, Ceaușescu nu a înțeles momentul istoric, agravând situația României, care a experimentat cea mai violentă schimbare de regim din 1989 dintre toate țările Europei de Est.

Răspuns:

1. Cauza: Documentul face referiri la „istoria milenară” și „statalitatea neîntreruptă” a românilor de la est de Prut în spațiul istoric și etnic al etnogenezei acestora, consacră, pentru spațiul de la est de Prut, denumire oficială: limba română. Acest act fondator al Republicii Moldova din 27 august 1991 este marcat în fiece an ca Ziua Națională a Republicii Moldova sau Ziua Independenței.

Consecința: Căderea uniuni Sovietice

2. Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație; România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați. La fel ca în țările vecine, în anul 1989 majoritatea populației din România nu era mulțumită de regimul comunist. Politica economică și de dezvoltare a lui Ceaușescu (inclusiv proiecte de construcții grandioase și un regim de austeritate menit să permită României să-și plătească întreaga datorie externă) era considerată responsabilă pentru penuria extinsă din țară; în paralel cu creșterea dificultăților economice, poliția secretă, Securitatea, era omniprezentă, făcând din România un stat polițienesc.  Spre deosebire de conducătorii Pactului de la Varșovia, Ceaușescu nu a sprijinit interesele Uniunii Sovietice, ci a urmărit o politică externă proprie lui. În timp ce liderul sovietic Mihail Gorbaciov vorbea despre reformă, activitatea lui Ceaușescu semăna cu megalomania și culturile personalității ale liderilor comuniști est-asiatici precum nord-coreeanul Kim Ir-sen.  În martie 1989, o serie de activiști de frunte ai P.C.R. au protestat printr-o scrisoare împotriva politicii economice a lui Nicolae Ceaușescu („Scrisoarea celor șase”), dar la scurtă vreme, Nicolae Ceaușescu obține o victorie politică importantă: Republica Socialistă România reușește achitarea datoriei externe de circa 11 miliarde de dolari, cu câteva luni înainte de termenul pe care chiar dictatorul român îl preconizase.  La 11 noiembrie 1989, înainte de Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist, pe străzile Brezoianu și Kogălniceanu din București, studenții din Cluj-Napoca și București au demonstrat cu pancarte „Vrem reforme!” împotriva guvernului Ceaușescu. Studenții Mihnea Paraschivescu, Grațian Vulpe, economistul Dan Căprariu-Schlachter din Cluj-Napoca și alții au fost arestați și anchetați de lucrătorii Securității de la Penitenciarul Rahova pentru propagandă împotriva societății socialiste.[1] O încercare timidă de a protesta împotriva regimului combinată cu bucuria calificării naționalei române de fotbal la un campionat mondial (victoria cu 3-1 în fața naționalei Danemarcei a făcut ca după 20 de ani România să participe din nou la un campionat mondial, cel din Italia) a fost dispersată de Securitate, care și-a infiltrat lucrătorii operativi printre studenți.

3. Mircea Snegur s-a născut la 17 ianuarie 1940, satul Trifănești, județul Soroca (actualmente în raionul Florești). În anul 1956 a absolvit Școala Medie din satul Frumușica (raionul Florești). Studiile superioare și le-a făcut la Institutul Agricol din Chișinău, pe care l-a absolvit în 1961. A făcut aspirantura la Catedra de fitotehnie a aceluiași Institut (1970-1972), obținând titlul științific de doctor în științe agricole. De specialitate este agronom-savant.

4. C, A, B, E, D

Sper să fie bine și de folos :)

Explicație: